Comentarii la III Regi – 6

Posted: 31/01/2009 in III Regi
Etichete:, ,

CAP. 6 – Zidirea Casei Domnului.

 

            Capitolele 6-7 vorbesc despre ridicarea Templului şi a palatului lui Solomon. „Descrierea construcţiilor lui Solomon, Templul şi palatul, conţine pasaje dificile, chiar neclare, a căror traducere nu poate fi decât conjecturală. Nici Textul Masoretic nu este mai limpede. S-ar putea ca traducătorul în greacă să fi fost la fel de perplex în faţa lui precum traducătorii din zilele noastre”[1].

 

1: Şi a fost că la patru sute patruzeci de ani după ieşirea fiilor lui Israel din Egipt, în cel de al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, în luna a doua, [a început el] să-I zidească Domnului casă.

„S-a calculat trecerea a unsprezece generaţii de câte patruzeci de ani fiecare. Textul Masoretic adaugă una; aşadar, patru sute optzeci de ani, ceea ce ar însemna anul 966 sau 965 (Solomon s-a urcat pe tron în 970)”[2].  „Textul Masoretic are patru sute optzeci (de ani). Această dată este rezultatul unui calcul savant (şi tardiv) care foloseşte numărul de mari preoţi de la Aaron până la Ţadoc, înmulţindu-l cu 40 (durata tradiţională a unei generaţii)”[3].  Luna a doua sau Zif (a Florilor) ar fi la noi în perioada aprilie-mai (prima lună era nisan).  „Indicaţia după care ziw este a doua lună a anului este, de asemenea, tardivă; corespunde calendarului babilonian, care a fost introdus în Palestina câteva secole mai târziu. Începutul domniei lui Solomon poate fi fixat în jurul anului 972 î. Hr.”[4].

            Când Hristos va institui pacea Sa, „fiecare din pietrele cele vii va fi o piatră a templului, după vrednicia vieţii lui de aici de pe pământ[5]: unul, la temelie, ca apostol sau ca prooroc, în stare să ducă pe cei ce se vor odihni pe el; altul, pe urma celui din temelii, dus de către apostoli, dar în acelaşi timp ducând, împreună cu apostolii, pe cei mai slabi; altul va fi o piatră în lăuntrul templului, acolo unde se aflau arca[6], heruvimii şi altarul tămâierii; un altul, piatra din capul unghiului; în sfârşit, altul, în afară de incinta zidului, ca leviţii şi ca preoţii, o piatră de la altarul arderilor de tot”[7].

            „Textul următor, până la sfârşitul versetului, este reconstituit după câţiva codici, în special după Purpureus; ediţia Rahlfs numerotează cu 1 a-d. Textul Masoretic îl aşază la sfârşitul capitolului”[8]:

            Regele a poruncit şi s-au luat pietre mari şi costisitoare pentru temelia casei, precum şi pietre cioplite. Pietrele au fost cioplite de oamenii lui Solomon şi de oamenii lui Hiram. În cel de al patrulea an a aşezat el temelia casei Domnului, în luna Zif, chiar în luna a doua. Iar în anul al unsprezecelea, în luna Bul, adică în luna a opta, templul a fost isprăvit întocmai după planul lui şi după toate rânduielile lui.

            Bul (= creştere) – a opta lună a calendarului evreiesc.

2: Templul pe care Solomon I l-a zidit Domnului avea şaizeci de coţi în lungime, douăzeci de coţi în lăţime şi treizeci de coţi în înălţime.

Un cot era de aproape o jumătate de metru. Astfel, templul avea, aproximând, treizeci de metri lungime, zece metri lăţime şi cincisprezece metri în înălţime. „Dimensiunea clădirii pare mică, dar în Antichitate Templul era înainte de toate reşedinţa divinităţii şi nu un loc destinat adunării credincioşilor, ca bisericile creştine. Solomon a construit templul cu scopul precis de a aşeza în el Chivotul Legii, conceput ca tron al Domnului. A se compara această descriere cu cea a Cortului din pustiu (Ieşirea 26) şi cu aceea a noului Templu din viziunea lui Iezechiel (40-42)”[9].

3: Pridvorul din faţa templului avea o lungime de douăzeci de coţi, potrivit cu lăţimea din faţă a templului. Şi a zidit templul şi l-a isprăvit.

Pridvorul: Templul lui Solomon, numit în ebraică habbayith, casa (gr. o ikos), era format din trei părţi: 1) ebr. ulam (în Septuaginta, elam, care transcrie probabil o formă ebr. eylam, portic), pe care l-am tradus cu pridvor[10] (dar care, în alte locuri, poate însemna şi sală); 2) heykhal (gr. naos), sala centrală, naosul, care adesea denumeşte întreaga Casă a Domnului şi atunci se poate traduce şi cu Templu (dar în alte cărţi înseamnă şi palat); 3) debhir (în Septuaginta, transliterat davir), situat în profunzimea Templului corespunzând cu Sfânta Sfintelor din Ieşirea 26, 33 etc. ♦ Se vede astfel că Templul acesta pe care l-a făcut Solomon închipuie (figurate insinuat) trupul lui Hristos, Regele Păcii, nu doar pe acela care este toată Biserica Sa, ci pe însuşi acel preasfânt trup pe care l-a luat din Fecioară spre a deveni capul Bisericii. Poarta părţii din mijloc se găsea pe latura dreaptă a Templului şi prin ea se putea urca pe ascuns în odaia (coenaculum) mijlocie, iar de aici în cea de-a treia. Aceasta fiindcă, după ce Domnul a pătimit pe cruce, un soldat i-a deschis coasta din dreapta şi a curs în continuu sânge şi apă, care sunt sângele răscumpărării şi apa spălării noastre, Tainele prin care, curăţiţi şi sfinţiţi, năzuim din viaţa aceasta pământească, la fel ca spre o locuinţă de sus, la odihna Duhului în cea viitoare; şi când, dezlegaţi de trup, vom fi înălţaţi la odihna Duhului, aşteptăm primirea trupului nostru (de slavă) în ziua învierii ca pe urcarea la odaia cea mai de sus (Beda Venerabilul, In Regum librum XXX quaestiones, 12, text editat de D. Hurst, 1962)”[11].

4: Templului i-a făcut ferestre largi înăuntru şi înguste în afară.

„Probabil, ferestre prin care se putea privi (şi apăra) în siguranţă, fără a fi văzut din exterior”[12].

5: În faţa zidului templului a făcut odăi, de jur-împrejurul templului şi al altarului.

Prin altar s-a tradus aici termenul davir, amintit într-un comentariu de mai sus. Întregul verset reprezintă un „text dificil, care a fost tradus în diverse chipuri. Este vorba, probabil, de un fel de anexă, făcută din trei rânduri de camere suprapuse, de-a lungul peretelui principal al casei”[13].

6: Odăile de jos erau late de cinci coţi, cele din mijloc de şase coţi, iar cele din catul al treilea aveau o lăţime de şapte coţi; căci templului i s-a lăsat pe dinafară o margine despărţitoare, aşa încât ele să nu fie lipite de zidul templului.

7: Pe durata zidirii templului, el a fost zidit din pietre gata cioplite; nici ciocan, nici secure, nici vreo altă unealtă de fier nu s-a auzit în templu pe durata zidirii.

„Acest verset întrerupe descrierea laturilor (vv. 5-10). Pare a fi remarca unui scrib posterior care vrea să consemneze sfinţenia casei. ♦ Paulin al Nolei pune în paralel construcţia templelor exterioare (a bisericilor) cu zidirea interioară a creştinilor. Cei care zidesc biserici trebuie să ia aminte şi la bisericile/templele interioare. Zidirea templului sufletesc se face în aceeaşi pace care domnea la zidirea Templului de odinioară, al lui Solomon: nu s-a auzit în casă ciocan, sau secure, sau vreo unealtă de fier, în tot timpul zidirii (Epistola 32)”[14].

8: Intrarea în catul de jos era sub aripa dreaptă a clădirii; o scară în spirală ducea la catul din mijloc, şi de la cel din mijloc la cel de al treilea.

            „Trebuia, aşadar, ca urcarea la templu să se facă în spirală[15], căci în felul acesta, la urcare, spirala imita cercul cel mai regulat”[16].

9: Aşa a zidit templul şi l-a încheiat. Tavanul templului l-a făcut din lemn de cedru.

10: Odăilor dimprejurul întregului templu le-a dat o înălţime de câte cinci coţi; fiecare era legată de templu prin grinzi de cedru.

            „În sfârşit, pentru ca această clădire să fie trainică, a fost încheiată cu grinzi de cedru tot la înălţime de circa 5 coţi, pentru ca în felul acesta să lase impresia că urcuşul spre tărâmurile simţirilor[17] numite dumnezeieşti se află undeva mai la înălţime, pentru ca astfel să poată dobândi înţelegerea bunătăţilor celor de sus”[18].

11: Şi a fost cuvântul Domnului către Solomon, zicând:

12: „Iată casa aceasta pe care tu Mi-o zideşti: Dacă vei umbla după legile Mele şi vei plini judecăţile Mele şi vei păzi toate poruncile Mele ca să rămâi în ele, atunci Îmi voi împlini faţă de tine cuvântul pe care i l-am grăit lui David, părintele tău:

13: Voi locui în mijlocul fiilor lui Israel şi nu-l voi părăsi pe Israel, poporul Meu”.

14: Şi a zidit Solomon templul şi l-a isprăvit.

Versetele 11-14, „prezente în Textul Masoretic, sunt omise în manuscrisul urmat de ediţia Rahlfs, dar apar într-o serie de alte manuscrise ale Septuagintei”[19]. Rahlfs le dă în notă infrapaginală.

15: Pereţii templului i-a îmbrăcat pe dinlăuntru cu lemn de cedru, de la pardoseală până la tavan şi căpriori; cu lemn de cedru i-a căptuşit peste tot, iar pardoseala a făcut-o din scânduri de chiparos.

16: În partea din fund a templului a zidit o despărţitură de douăzeci de coţi de la zid la zid şi de la pardoseală la căpriori şi astfel a deschis zidul către sfânta-sfintelor.

17: De patruzeci de coţi era întâia despărţitură a templului.

            18: Templul l-a căptuşit pe dinlăuntru cu tăbliţe de cedru, pe care a săpat înflorituri şi frunze; totul era acoperit cu cedru, iar piatra nu se vedea.

19: Altarul dinlăuntrul templului l-a făcut ca să aşeze acolo chivotul legământului Domnului;

Pentru versetele 18-19 se apelează la Textul Masoretic, textul Septuagintei fiind lacunar; de altfel, şi textul ebraic este dificil.

20: el avea douăzeci de coţi în lungime şi douăzeci de coţi în lăţime şi douăzeci de coţi în înălţime; şi l-a îmbrăcat în aur curat;

„În forma unui pătrat (simbol al perfecţiunii), aşa cum va fi şi dimensiunea Noului Ierusalim (Apocalipsa 21,16), altarul era spaţiul prin excelenţă sacru, menit să adăpostească chivotul legământului; el se va numi sfânta-sfintelor[20].  Cum o arată şi numele, Sfânta Sfintelor era „partea cea mai sfântă a Sanctuarului[21]  şi, ulterior, a Templului. Numai marele preot putea pătrunde în ea. Aşa cum era de cele mai multe ori cazul în antichitate, Templul era alcătuit dintr-o suită sau un şir de odăi. Gradul de sfinţenie creştea pe măsură ce se progresa de la exterior spre interior sau de la faţadă spre partea dinapoi a clădirii. În Templul lui Solomon, partea anterioară era constituită din vestibul (ulam). Sala principală era un fel de naos (helal), care prelungea vestibulul spre interior şi ocupa partea centrală a edificiului. După helal se ajungea la Sfânta Sfintelor (devir), situată în partea dinapoi a clădirii şi care măsura 20 de coţi în lărgime (cam 9 metri), 20 în lungime şi 20 în înălţime. Această odaie, care era cea mai retrasă dintre toate, adăpostea chivotul Legământului, străjuit de cei doi heruvimi. Aceste obiecte de cult au dispărut când a fost distrus Templul de către babilonieni, în anul 586 î. Hr.”[22].

            „Spaţiul cu pietrele cele mai alese pare a fi ceea ce se numeşte dabir, unde se afla arca alianţei Domnului, care, dacă pot spune aşa, cuprindea scrisoarea lui Dumnezeu, adică tablele pe care le-a gravat cu degetul Său (Ieşirea 31,18)”[23].

21: iar aproape de faţa altarului a făcut un jertfelnic de cedru, pe care l-a îmbrăcat cu aur.

22: Şi tot templul l-a căptuşit cu aur, până la capăt.

23: În altar a făcut doi heruvimi din lemn de chiparos, fiecare de câte zece coţi;

„Heruvimii erau simbolul prezenţei Domnului”[24].

24: aripa unui heruvim era de cinci coţi, şi tot de cinci coţi îi era aripa cealaltă; între vârfurile celor două aripi era o deschidere de zece coţi.

25: Tot aşa era şi cel de al doilea heruvim; amândoi aveau aceeaşi măsură şi aceeaşi înfăţişare.

26: Înălţimea unui heruvim era de zece coţi; tot aşa era şi aceea a celuilalt heruvim.

27: Pe cei doi heruvimi i-a aşezat în mijlocul despărţiturii din fund a templului. Aripile erau deschise; aripa unui heruvim se atingea de un perete, iar aripa celuilalt se atingea de celălalt perete, în timp ce aripile dinspre mijlocul clădirii se atingeau una de cealaltă, aripă de aripă.

28: Şi pe heruvimi i-a îmbrăcat în aur.

29: Pe toţi pereţii templului, de jur-împrejur, a încrestat chipuri de heruvimi şi finici, atât pe dinlăuntru cât şi pe afară.

30: Şi pardoseala templului a îmbrăcat-o în aur, atât înlăuntru cât şi afară.

31: La intrarea altarului a făcut uşi din lemn de ienupăr; stâlpii uşilor erau în cinci muchii.

32: Pe cele două uşi, făcute din lemn de pin, a încrustat heruvimi şi finici şi frunze; şi le-a îmbrăcat în aur; poleiţi cu aur erau şi heruvimii şi finicii.

33: La intrarea în templu a făcut uşori din lemn de ienupăr în patru muchii

34: şi două uşi din lemn de chiparos; fiecare uşă avea două canaturi, cu ţâţânile lor, iar canatul al doilea era cel care se învârtea;

35: pe ele erau încrustate chipuri de heruvimi şi finici şi frunze desfăcute, iar încrustările erau poleite cu aur.

36: A zidit şi curtea interioară, cu trei rânduri de piatră cioplită, iar de jur-împrejur cu un rând de grinzi de cedru; a făcut şi perdeaua pridvorului casei ce se afla în faţa templului.

            Templul văzut e şi un argument în plus împotriva iconoclaştilor: „Ce era templul prea renumit din Ierusalim? Nu făcut de mâini şi construit prin meşteşugul oamenilor?”[25].


[1] SEP 2, p. 471

[2] BBVA, p. 384

[3] SEP 2, p. 470

[4] SEP 2, p. 470

[5] Întreg comentariul lui Origen e, mai degrabă, unul eshatologic, astfel că se are în vedere Biserica biruitoare; într-o măsură, însă, putem aplica acestea şi Bisericii luptătoare, celei din veac.

[6] Chivotul sau arca alianţei (legământului).

[7] Origen, Comentarul la Evanghelia după Ioan, XXXIX, 268

[8] BBVA, p. 384

[9] SEP 2, pp. 470-471

[10] Autorii SEP 2 au ales aceeaşi soluţie ca şi Anania, în acest caz.

[11] SEP 2, p. 471

[12] SEP 2, p. 471

[13] SEP 2, p. 471

[14] SEP 2, p. 472

[15] Spirala închipuie urcuşul nevoitorului către Dumnezeu.

[16] Origen, Comentarul la Evanghelia după Ioan, XL, 278

[17] Închipuite prin numărul 5.

[18] Origen, Comentarul la Evanghelia după Ioan, XL, 279

[19] SEP 2, p. 472

[20] BBVA, p. 385

[21] Cortului, primul sanctuar.

[22] DEI, p. 719

[23] Origen, Comentarul la Evanghelia după Ioan, XL, 280

[24] BBVA, p. 385

[25] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 16

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s