Numele proprii care apar în Evanghelia după Ioan

Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat – (1, 40)

Anna – Άννας (Annas): favoare – (18, 13)

Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (19, 38)

Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil – (8, 33ş)

Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei – (18, 40)

Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor – (1, 28)

Betezda – Βηθεσδά (Vithesda): casa îndurării – (5, 2)

Betleem – Βηθλεέμ (Vithleem): casa pâinii – (7, 42)

Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului – (1, 44)

 

Caiafa – Καιάφας (Keafas): pietrar – (11, 49)

Cana – Κανα (Kana): ţinutul trandafirilor – (2, 1)

Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei – (2, 12)

Chefa – Κηφας (Kifas): stâncă; piatră – (1, 42)

Cleopa – Κλεοπας (Kleopas): renumit – (19, 25)

 

David – Δαυίδ (David): cel preaiubit –  (7, 42)

 

Efraim – Έφράϊμ (Efrem): rodire; fecund – (11, 54)

Enon – Αινών (Enon): izvoare – (3, 23)

 

Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai – (1, 43)

 

Gabbata – Γαββαθα (Gavvatha): ridicătură – (19, 13)

Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune – (1, 43)

Golgota – Γολγοθά (Golgotha): craniu – (19, 17)

 

Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns –  (1, 17)

 

Iacob – Ίακωβ (Iakov): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (4, 5)

Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii –  (1, 19)

Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire –  (1, 17)

Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul – (1, 21)

Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat –  (1, 6)

Iona – Ίωνας (Ionas): porumbel – (1, 42)

Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară – (1, 28)

Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge –  (1, 45)

Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte – (1, 23)

Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii – (6, 71)

Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu – (1, 31)

Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul –  (6, 71)

 

Lazăr – Λάζαρος (Lazaros): Dumnezeu a ajutat – (11, 1)

 

Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn – (19, 25)

Malhus – Μάλχος (Malhos): rege – (18, 10)

Maria – Μαρία (Maria): amărăciune – (11, 1)

Marta – Μάρθα (Martha): doamnă; stăpână – (11, 1)

Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă – (1, 17)

 

Natanael – Ναθαναήλ (Nathanail): Dumnezeu a dat – (1, 45)

Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar – (1, 45)

Nicodim – Νικόδημος (Nikodimos): biruitorul poporului – (3, 1)

 

Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă – (1, 40)

Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă – (18, 29)

 

Salim – Σαλίμ (Salim): vulpi; pace – (3, 23)

Samaria – Σαμάρεια (Samaria): vegherea lui Iahve – (4, 4)

Sihar – Συχάρ (Sihar): ungere – (4, 5)

Siloam – Σιλωάμ (Siloam): trimis; curgerea apei – (9, 7)

Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude – (1, 40)

Sion – Σιών (Sion): stâncă –  (12, 15)

Solomon – Σαλωμών (Salomon): omul păcii – (10, 23)

 

Tiberiada – Τιβεριάς (Tiverias): oraşul lui Tiberiu; numele Tiberiu provine de la Tibru, nume al cărui sens nu mai e cunoscut – (6, 1)

Toma – Θωμας (Thomas): geamăn – (11, 16)

 

Numele proprii care apar în Evanghelia după Luca

 

Aaron – Άαρών (Aaron): iluminat – (1, 5)

Abel – Άβελ (Avel): suflare; abur; luncă – (11, 51)

Abia – Άβιά (Avia): Domnul este tată – (1, 5)

Abilena – Άβιληνή (Avilini): pajişte – (3, 1)

Adam – Άδάμ (Adam): om; pământ – (3, 38)

Adi – Άδδί (Addi): vârstă; podoabă – (3, 28)

Admin – Άδμείν (Admin): popor nobil; ruda este darnică – (3, 33)

Alfeu – Άλφαιος (Alfeos): trecător; efemer – (6, 15)

Aminadab – Άμιναδάβ (Aminadav): ruda este darnică; popor nobil – (3, 33)

Amos – Άμώς (Amos): povară – (3, 25)

Ana – Άννα (Anna): cea care ascultă – (2, 36)

Anna – Άννας (Annas): favoare – (3, 2)

Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat – (6, 14)

Arfaxad – Άρφαξάδ (Arfaxad): cel ce alungă tristeţea – (3, 36)

Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (23, 51)

Arni – Άρνί (Arni): înălţime – (3, 33)

Aşer – Άσήρ (Asir): fericire; fericit – (2, 36)

August – Άύγουστος (Avgustos): venerabil – (2, 1)

Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil – (1, 55)

 

Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei – (23, 18)

Bartolomeu – Βαρθολομαιος (Vartholomeos): fiul care ridică apele; fiul brazdei – (6, 14)

Beelzebul – Βεελζεβούλ (Veelzevul): stăpânul muştelor – (11, 15)

Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor – (19, 29)

Betfaghe – Βηθφαγί (Vithfaghi): casa smochinelor – (19, 29)

Betleem – Βηθλεέμ (Vithleem): casa pâinii – (2, 3)

Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului – (9, 10)

Booz – Βόες (Voes): în El este puterea – (3, 32)

 

Caiafa – Καιάφας (Keafas): pietrar – (3, 2)

Cainam – Καινάμ (Kenam): ziditor – (3, 36)

Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei – (4, 24)

Cirene – Κυρήνη (Kirini): întâlnire – (22, 26)

Cleopa – Κλεοπας (Kleopas): renumit – (24, 18)

Cosam – Κωσάμ (Kosam): Dumnezeu spune – (3, 28)

 

David – Δαυίδ (David): cel preaiubit –  (1, 27)

 

Eli – Ήλί (Ili): Dumnezeul meu – (3, 23)

Eliachim – Έλιακίμ (Eliakim): Dumnezeu dă statornicie – (3, 30)

Eliezer – Έλιέζερ (Eliezer): ajutorul lui Dumnezeu – (3, 29)

Elisabeta – Έλισάβετ (Elisavet): Dumnezeu este jurământul său – (1, 5)

Elisei – Έλισαιος (Eliseos): Dumnezeu este mântuire – (4, 27)

Elmodam – Έλμαδάμ (Elmadam): Dumnezeu este prieten – (3, 28)

Emaus – Έμμαους (Emmaus): izvoare calde – (24, 13)

Enoh – Ένώχ (Enoh): iniţiat; consacrat – (3, 37)

Enos – Ένώς (Enos): om; şubred – (3, 38)

Er – Ήρ (Ir): veghetor – (3, 28)

Esli – Έσλί (Esli): leneş – (3, 25)

Esrom – Έσρώμ (Esrom): înverzit; frumos – (3, 33)

Ever – Έβέρ(Ever): cel de dincolo – (3, 35)

 

Fanuel – Φανουήλ (Fanuil): faţa lui Dumnezeu – (2, 36)

Falec – Φαλέκ (Falek): împărţire – (3, 35)

Fares – Φαρές (Fares): spărtură – (3, 33)

Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai – (3, 1)

 

Gadara – Γαδαρά (Gadara): loc înconjurat cu zid – (8, 26)

Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune – (1, 26)

Gavriil – Γαβριήλ (Gavriil): puternicul lui Dumnezeu – (1, 19)

Ghenizaret – Γεννησαρέτ (Ghennisaret): grădina prinţului – (5, 1)

 

Horazin – Χοραζίν (Horazin): sobă care fumegă – (10, 13)

Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns –  (2, 11)

Huza – Χουζας (Huzas): tălmăcitor – (8, 3)

 

Iacob – Ίάκωβος (Iakovos): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (1, 33)

Iair – Ίάιρος (Ieros): El luminează – (8, 41)

Ianai – Ίανναί (Ianne): Dumnezeu odihneşte – (3, 24)

Iared – Ίαρέδ (Iared): coborâş – (3, 37)

Ierihon – Ίεριχώ (Ieriho): cetatea palmierilor – (10, 30)

Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii –  (2, 22)

Iesei – Ίεσσαί (Iesse): un om – (3, 32)

Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire –  (1, 31)

Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul – (1, 17)

Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat –  (1, 13)

Ioana – Ίωάννα (Ioanna): Domnul a fost binevoitor – (8, 3)

Ioanan – Ίωανάν (Ioanan): Domnul a fost binevoitor – (3, 27)

Iobed – Ίωβήδ (Iovid): cel ce slujeşte – (3, 32)

Iona – Ίωνας (Ionas): porumbel – (11, 30)

Ionan – Ίωνάμ (Ionam): iubite Doamne – (3, 30)

Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară – (3, 3)

Iorim – Ίωρίμ (Iorim): frică – (3, 29)

Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge –  (1, 27)

Iosua – Ίωσης (Iosis): Domnul este mântuire – (3, 29)

Irod – Ήρώδης (Irodis): erou – (1, 5)

Irodiada – Ήρωδιάς (Irodias): vlăstar al eroului – (3, 19)

Isaac – Ίσαάκ (Isaac): râs; bucurie – (3, 34)

Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte – (3, 4)

Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii – (6, 16)

Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu – (1, 16)

Itureea – Ίτουραία (Iturea): ţinutul nomazilor – (3, 1)

Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul –  (1, 39)

 

Lameh – Λάμεχ (Lameh): războinic – (3, 36)

Lazăr – Λάζαρος (Lazaros): Dumnezeu a ajutat – (16, 20)

Levi – Λευί (Levi): alipire –  (3, 24)

Lisanias – Λυσανίας (Lisanias): cel ce împrăştie tristeţea – (3, 1)

Lot – Λώτ (Lot): văl; culoare închisă – (17, 28)

 

Maat – Μαάθ (Maath): El vine – (3, 26)

Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn – (8, 2)

Maleleil – Μαλελεήλ (Malelil): lauda lui Dumnezeu – (3, 37)

Mamona – Μαμωνας (Mamonas): avere; zeul bogăţiei – (16, 13)

Maria – Μαρία (Maria): amărăciune – (1, 27)

Marta – Μάρθα (Martha): doamnă; stăpână – (10, 38)

Matat – Μαθθάτ (Mathat): dar – (3, 24)

Matata – Ματταθά (Mattatha): darul Domnului – (3, 31)

Matatia – Ματταθίας (Mattathias): darul lui Iahve – (3, 25)

Matei – Μαθθαιος (Matheos): darul Domnului – (6, 15)

Matusala – Μαθουσάλα (Mathusala): omul săbiei – (3, 37)

Melea – Μελεά (Melea): bogăţie – (3, 31)

Melhi – Μελχί (Melhi): regele meu – (3, 24)

Menna – Μεννά (Menna): mângâietor – (3, 31)

Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă – (2, 22)

 

Naason – Ναασσών (Naasson): şarpe – (3, 32)

Nagai – Ναγγαί (Naghe): luminat – (3, 25)

Nahor – Ναχώρ (Nahor): sforăitor – (3, 34)

Nain – Ναίν (Nen): sălcii verzi – (7, 11)

Natan – Ναθάμ (Natham): El a dat – (3, 31)

Naum – Ναούμ (Naum): odihnă; linişte – (3, 25)

Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar – (1, 26)

Neeman – Ναιμάν (Neman): plăcut – (4, 27)

Neri – Νηρί (Niri): lumina mea – (3, 27)

Ninive – Νινευί (Ninevi): aşezare; locuinţă – (11, 30)

Noe – Νωε (Noe): odihnă; linişte – (3, 36)

 

Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă – (4, 38)

Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă – (3, 1)

Pont – Πόντος (Pontos): mare – (3, 1)

 

Quirinus – Κυρήνιος (Kirinios): cel din Cirene; întâlnire – (2, 2)

 

Ragab – Ραγαύ (Ragav): prieten – (3, 35)

Risa – Ρησά (Risa): picurare; rouă – (3, 27)

 

Sala – Σαλά (Sala): trimitere; suliţă – (3, 35)

Salatiel – Σαλαθιήλ (Salathiil): am cerut lui Dumnezeu – (3, 27)

Salmon – Σαλμών (Salmon): umbrit; întunecat – (3, 32)

Samaria – Σαμάρεια (Samaria): vegherea lui Iahve – (9, 52)

Sarepta – Σάρεπτα (Sarepta): topitorie – (4, 26)

Satana – Σατάν (Satan): vrăjmaş; acuzator; calomniator, pârâş – (4, 8)

Sem – Σήμ (Sim): nume; renume – (3, 36)

Semei – Σεμεί (Semi): El a ascultat – (3, 26)

Seruh – Σερούχ (Seruh): ramură; mlădiţă – (3, 35)

Set – Σηθ (Sith): înlocuit; vlăstar – (3, 38)

Sidon – Σιδών (Sidon): vânătoare; pescuit – (4, 26)

Siloam – Σιλωάμ (Siloam): trimis; curgerea apei – (13, 4)

Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude – (4, 38)

Simeon – Συμεών (Simeon): care a fost ascultat – (2, 25)

Siria – Συρία (Siria): ţara de sus – (2, 2)

Sodoma – Σόδομα (Sodoma): locul pietrei de var –  (17, 29)

Solomon – Σαλωμών (Salomon): omul păcii – (11, 31)

Suzana – Σουσάννα (Susanna): crin – (8, 3)

 

Tara – Θάρα (Thara): zăbavnic; muflon – (3, 34)

Teofil – Θεόφιλος (Theofilos): iubitor de Dumnezeu – (1, 3)

Tiberiu – Τιβέριος (Tiverios): cel de la Tibru – (3, 1)

Tir – Τύρος (Tiros): stâncă – (6, 17)

Toma – Θωμας (Thomas): geamăn – (6, 15)

Trahonitida – Τραχωνιτις (Trahonitis): stâncos – (3, 1)

 

Zaharia – Ζαχαρίας (Zaharias): Domnul Şi-a adus aminte – (1, 5)

Zaheu – Ζακχαιος (Zakheos): Domnul Şi-a amintit – (19, 2)

Zevedeu – Ζεβεδαιος (Zevedeos): Domnul a dat – (5, 10)

Zilot – Ζηλωτής (Zilotis): zelos – (6, 15)

Zorobabel – Ζοροβαβέλ (Zorovavel): născut în Babilon – (3, 27)

 

Numele proprii care apar în Evanghelia după Marcu

 

Abiatar – Άβιαθάρ (Aviathar): tatăl belşugului – (2, 26)

Alexandru – Άλέξανδρος (Alexandros): apărător al oamenilor – (15, 21)

Alfeu – Άλφαιος (Alfeos): trecător; efemer – (2, 14)

Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat – (1, 16)

Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (15, 43)

Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil – (12, 26)

 

Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei – (15, 7)

Bartimeu – Βαρτίμαιος (Vartimeos): fiul celui preţuit – (10, 46)

Bartolomeu – Βαρθολομαιος (Vartholomeos): fiul care ridică apele; fiul brazdei – (3, 18)

Beelzebul – Βεελζεβούλ (Veelzevul): stăpânul muştelor – (3, 22)

Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor – (11, 1)

Betfaghe – Βηθφαγί (Vithfaghi): casa smochinelor – (11, 1)

Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului – (6, 45)

Boanerghes – Βοανεργές (Voanerghes): fii tunetului – (2, 17)

 

Canaanit – Καναναιος (Kananeos): cel din ţara de jos – (3, 18)

Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei – (1, 21)

Cezareea – Καισαρεία (Kesaria): care aparţine lui Cezar [Cezar = pletos] – (8, 27)

Cirene – Κυρήνη (Kirini): întâlnire – (15, 21)

 

Dalmanuta – Δαλμανουθά (Dalmanutha): împrejurimi; buchet – (8, 10)

Daniel – Δανιήλ (Daniil): Dumnezeu a judecat – (13, 14)

David – Δαυίδ (David): cel preaiubit –  (2, 25)

Decapole – Δεκάπολις (Dekapolis): zece oraşe; zece cetăţi – (5, 20)

 

Fenicia – Φοινίκη (Finiki): ţara palmierului; ţara purpurei – (7, 26)

Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai – (3, 18)

 

Gadara – Γαδαρά (Gadara): loc înconjurat cu zid – (5, 1)

Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune – (1, 9)

Ghenizaret – Γεννησαρέτ (Ghennisaret): grădina prinţului – (6, 53)

Ghetsimani – Γεθσημανί (Ghethsimani): teasc de măsline – (14, 32)

Golgota – Γολγοθά (Golgotha): craniu – (15, 22)

Gomora – Γόμορρα (Gomorra): scufundare – (6, 11)

 

Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns –  (1, 1)

 

Iacob – Ίακωβ (Iakov): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (1, 19)

Ierihon – Ίεριχώ (Ieriho): cetatea palmierilor – (10, 46)

Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii –  (1, 5)

Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire –  (1, 1)

Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul – (6, 15)

Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat –  (1, 4)

Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară – (1, 5)

Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge –  (6, 3)

Irod – Ήρώδης (Irodis): erou – (6, 14)

Irodiada – Ήρωδιάς (Irodias): vlăstar al eroului – (6, 17)

Isaac – Ίσαάκ (Isaac): râs; bucurie – (12, 26)

Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte – (1, 2)

Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii – (3, 19)

Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu – (12, 29)

Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul –  (3, 19)

 

Levi – Λευί (Levi): alipire –  (2, 14)

 

Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn – (15, 40)

Maria – Μαρία (Maria): amărăciune – (6, 3)

Matei – Μαθθαιος (Math[th]eos): darul Domnului – (3, 18)

Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă – (7, 10)

 

Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar – (1, 9)

 

Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă – (3, 16)

Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă – (15, 1)

 

Ruf – Ρουφος (Rufos): roşu – (15, 21)

 

Salomeea – Σαλώμη (Salomi): cea paşnică – (15, 40)

Satana – Σατάν (Satan): vrăjmaş; acuzator; calomniator, pârâş – (1, 12)

Sidon – Σιδών (Sidon): vânătoare; pescuit – (3, 8)

Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude – (1, 16)

Siria – Συρία (Siria): ţara de sus – (7, 26)

Sodoma – Σόδομα (Sodoma): locul pietrei de var –  (6, 11)

 

Tadeu – Θαδδαιος (Thaddeos): inimos – (3, 18)

Timeu – Τιμαιος (Timeos): foarte apreciat – (10, 46)

Tir – Τύρος (Tiros): stâncă – (3, 8)

Toma – Θωμας (Thomas): geamăn – (3, 18)

 

Zevedeu – Ζεβεδαιος (Zevedeos): Domnul a dat – (1, 19)

 

Numele proprii care apar în Evanghelia după Matei

Abel – Άβελ (Avel): suflare; abur; luncă – (23, 35)

Abia – Άβιά (Avia): Domnul este tată – (1, 7)

Abiud – Άβιούδ (Aviud): tată lăudat; tatăl laudei – (1, 13)

Ahaz – Άχάζ (Ahaz): el a susţinut – (1, 9)

Ahim – Άχίμ (Ahim): Domnul va întări – (1, 14)

Alfeu – Άλφαιος (Alfeos): trecător; efemer – (10, 3)

Aminadab – Άμιναδάβ (Aminadav): ruda este darnică – (1, 4)

Amon – Άμών (Amon): aparţinând naţiunii – (1, 10)

Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat – (4, 18)

Aram – Άράμ (Aram): înalt; nobil – (1, 3)

Arhelau – Άρχέλαος (Arhelaos) – conducător al poporului; căpetenie – (2, 22)

Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (27, 57)

Asa – Άσά (Asa): medic – (1, 7)

Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil – (1, 1)

Azor – Άζώρ (Azor): tăria luminii – (1, 13)

 

Babilon – Βαβυλών (Vavilon): poarta zeilor – (1, 11)

Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei – (27, 16)

Bartolomeu – Βαρθολομαιος (Vartholomeos): fiul care ridică apele; fiul brazdei – (10, 3)

Beelzebul – Βεελζεβούλ (Veelzevul): stăpânul muştelor – (10, 25)

Berechia – Βαραχίας (Varahias): Domnul a binecuvântat – (23, 35)

Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor – (21, 17)

Betfaghe – Βηθφαγί (Vithfaghi): casa smochinelor – (21, 1)

Betleem – Βηθλεέμ (Vithleem): casa pâinii – (2, 1)

Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului – (11, 21)

Booz – Βόες (Voes): în El este puterea – (1, 5)

 

Caiafa – Καιάφας (Keafas): pietrar – (26, 3)

Canaanit – Καναναιος (Kananeos): cel din ţara de jos – (10, 4)

Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei – (4, 13)

Cezareea – Καισαρεία (Kesaria): care aparţine lui Cezar [Cezar = pletos] – (16, 13)

Cirene – Κυρήνη (Kirini): întâlnire – (27, 32)

 

Daniel – Δανιήλ (Daniil): Dumnezeu a judecat – (24, 25)

David – Δαυίδ (David): cel preaiubit –  (1, 1)

Decapole – Δεκάπολις (Dekapolis): zece oraşe; zece cetăţi – (4, 25)

 

Egipt – Αίγυπτος (Eghiptos): şedere bună; ţară închisă –  (2, 13)

Eleazar – Έλεαζάρ (Eleazar): Dumnezeu a venit în ajutor – (1, 15)

Eliachim – Έλιακίμ (Eliakim): Dumnezeu dă statornicie – (1, 13)

Eliud – Έλιούδ (Eliud): Dumnezeul maiestăţii – (1, 14)

Emanuel – Έμμανουήλ (Emmanuil): Dumnezeu cu noi – (1, 23)

 

Fares – Φαρές (Fares): spărtură – (1, 3)

Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai – (10, 3)

 

Gadara – Γαδαρά (Gadara): loc înconjurat cu zid – (8, 28)

Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune – (2, 22)

Gheena – Γέεννα (Gheenna): valea gemetelor – (5, 22)

Ghenizaret – Γεννησαρέτ (Ghennisaret): grădina prinţului – (14, 34)

Ghetsimani – Γεθσημανί (Ghethsimani): teasc de măsline – (26, 36)

Golgota – Γολγοθά (Golgotha): craniu – (27, 33)

Gomora – Γόμορρα (Gomorra): scufundare – (10, 15)

 

Heţron – Έσρώμ (Esrom): înfloritor – (1, 3)

Horazin – Χοραζίν (Horazin): sobă care fumegă – (11, 21)

Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns –  (1, 1)

 

Iacob – Ίακωβ (Iakov): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (1, 2)

Iacob – Ίακωβος (Iakovos): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (4, 21)

Iehonia – Ίεχονίας (Iehonias): Domnul întemeiază – (1, 11)

Ieremia – Ίερεμίας (Ieremias): Iahve este înălţat – (2, 17)

Ierihon – Ίεριχώ (Ieriho): cetatea palmierilor – (20, 29)

Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii –  (3, 5)

Iesei – Ίεσσαί (Iesse): un om – (1, 5)

Iezechia – Έζεκίας (Ezekias): Dumnezeu este putere – (1, 9)

Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire –  (1, 1)

Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul – (11, 14)

Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat –  (3, 1)

Iona – Ίωνας (Ionas): porumbel – (12, 39)

Ioram – Ίωράμ (Ioram): Domnul este înălţat – (1, 8)

Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară – (3, 5)

Iosafat – Ίωσαφάτ (Iosafat): Domnul a judecat – (1, 8)

Iosia – Ίωσίας (Iosias): Domnul vindecă – (1, 10)

Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge –  (1, 16)

Iotam – Ίωάθαμ (Ioatham): Domnul este perfect – (1, 9)

Irod – Ήρώδης (Irodis): erou – (2, 1)

Irodiada – Ήρωδιάς (Irodias): vlăstar al eroului – (14, 3)

Isaac – Ίσαάκ (Isaac): râs; bucurie – (1, 2)

Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte – (3, 3)

Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii – (10, 4)

Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu – (2, 6)

Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul –  (1, 2)

 

Levi – Λευί (Levi): alipire –  (10, 3)

 

Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn – (15, 39)

Mamona – Μαμωνας (Mamonas): avere; zeul bogăţiei – (6, 24)

Manase – Μανασσης (Manassis): cel ce te face să uiţi –  (1, 10)

Maria – Μαρία (Maria): amărăciune – (1, 16)

Matan – Μαθθάν (Math[th]an): jertfă – (1, 15)

Matei – Μαθθαιος (Math[th]eos): darul Domnului – (9, 9)

Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă – (8, 4)

 

Naason – Ναασσών (Naasson): şarpe – (1, 4)

Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar – (2, 23)

Neftalim – Νεφθαλίμ (Nefthalim): lupta mea –  (4, 13)

Ninive – Νινευί (Ninevi): aşezare; locuinţă – (12, 41)

Noe – Νωε (Noe): odihnă; linişte – (24, 37)

 

Obed – Ίωβήδ (Iovid): slujitor – (1, 5)

Ozia – Όζίας (Ozias): Domnul este tăria mea – (1, 8)

 

Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă – (4, 18)

Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă – (27, 2)

Pont – Πόντος (Pontos): mare – (27, 2)

 

Rahab – Ραχάβ (Rahav): lărgământ – (1, 5)

Rahela – Ραχήλ (Rahil): mieluşea; oaie – (2, 18)

Rama – Ραμά (Rama): înălţime – (2, 18)

Roboam – Ροβοάμ (Rovoam): întins şi liber este poporul – (1, 7)

Rut – Ρούθ (Ruth): prietenie; însoţitoare – (1, 5)

 

Sadoc – Σαδώκ (Sadok): drept; neprihănit – (1, 14)

Salatiel – Σαλαθιήλ (Salathiil): am cerut lui Dumnezeu – (1, 12)

Salmon – Σαλμών (Salmon): umbrit; întunecat – (1, 4)

Samaria – Σαμάρεια (Samaria): vegherea lui Iahve – (10, 5)

Satana – Σατάν (Satan): vrăjmaş; acuzator; calomniator, pârâş – (4, 10)

Sidon – Σιδών (Sidon): vânătoare; pescuit – (11, 21)

Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude – (4, 18)

Sion – Σιών (Sion): stâncă –  (21, 5)

Siria – Συρία (Siria): ţara de sus – (4, 24)

Sodoma – Σόδομα (Sodoma): locul pietrei de var –  (10, 15)

Solomon – Σαλωμών (Salomon): omul păcii – (1, 6)

 

Tadeu – Θαδδαιος (Thaddeos): inimos – (10, 3)

Tamar – Θαμάρ (Thamar): palmier – (1, 3)

Tir – Τύρος (Tiros): stâncă – (11, 21)

Toma – Θωμας (Thomas): geamăn – (10, 3)

 

Urie – Ουρίας (Urias): lumina Domnului – (1, 6)

 

Zabulon – Ζαβουλών (Zavulon): locuinţă – (4, 13)

Zaharia – Ζαχαρίας (Zaharias): Domnul Şi-a adus aminte – (23, 35)

Zara – Ζάρα (Zara): aurora – (1, 3)

Zevedeu – Ζεβεδαιος (Zevedeos): Domnul a dat – (4, 21)

Zorobabel – Ζοροβαβέλ (Zorovavel): născut în Babilon – (1, 12)