Abiatar – Άβιαθάρ (Aviathar): tatăl belşugului – (2, 26)
Alexandru – Άλέξανδρος (Alexandros): apărător al oamenilor – (15, 21)
Alfeu – Άλφαιος (Alfeos): trecător; efemer – (2, 14)
Andrei – Άνδρέας (Andreas): virilitate; bărbat – (1, 16)
Arimateea – Άριμαθαία (Arimathea): înălţime – forma greacă a ebraicului Ramah (15, 43)
Avraam – Άβραάμ (Avraam): tată înalt; părinte nobil – (12, 26)
Baraba – Βαραββας (Varavvas): feciorul tatei – (15, 7)
Bartimeu – Βαρτίμαιος (Vartimeos): fiul celui preţuit – (10, 46)
Bartolomeu – Βαρθολομαιος (Vartholomeos): fiul care ridică apele; fiul brazdei – (3, 18)
Beelzebul – Βεελζεβούλ (Veelzevul): stăpânul muştelor – (3, 22)
Betania – Βηθανία (Vithania): casa celui întristat; casa curmalelor – (11, 1)
Betfaghe – Βηθφαγί (Vithfaghi): casa smochinelor – (11, 1)
Betsaida – Βηθσαιδά (Vithseda): casa pescuitului – (6, 45)
Boanerghes – Βοανεργές (Voanerghes): fii tunetului – (2, 17)
Canaanit – Καναναιος (Kananeos): cel din ţara de jos – (3, 18)
Capernaum – Καφαρναούμ (Kafarnaum): satul odihnei – (1, 21)
Cezareea – Καισαρεία (Kesaria): care aparţine lui Cezar [Cezar = pletos] – (8, 27)
Cirene – Κυρήνη (Kirini): întâlnire – (15, 21)
Dalmanuta – Δαλμανουθά (Dalmanutha): împrejurimi; buchet – (8, 10)
Daniel – Δανιήλ (Daniil): Dumnezeu a judecat – (13, 14)
David – Δαυίδ (David): cel preaiubit – (2, 25)
Decapole – Δεκάπολις (Dekapolis): zece oraşe; zece cetăţi – (5, 20)
Fenicia – Φοινίκη (Finiki): ţara palmierului; ţara purpurei – (7, 26)
Filip – Φίλιππος (Filippos): iubitor de cai – (3, 18)
Gadara – Γαδαρά (Gadara): loc înconjurat cu zid – (5, 1)
Galileea – Γαλιλαία (Galilea): cerc; regiune – (1, 9)
Ghenizaret – Γεννησαρέτ (Ghennisaret): grădina prinţului – (6, 53)
Ghetsimani – Γεθσημανί (Ghethsimani): teasc de măsline – (14, 32)
Golgota – Γολγοθά (Golgotha): craniu – (15, 22)
Gomora – Γόμορρα (Gomorra): scufundare – (6, 11)
Hristos – Χριστός (Hristos): unsul; cel uns – (1, 1)
Iacob – Ίακωβ (Iakov): cel ce ţine de călcâi; El ocroteşte – (1, 19)
Ierihon – Ίεριχώ (Ieriho): cetatea palmierilor – (10, 46)
Ierusalim – Ίερουσαλήμ (Ierusalim): cetatea păcii; fundamentul păcii – (1, 5)
Iisus – Ίησους (Iisus): mântuitor; Domnul este mântuire – (1, 1)
Ilie – Ήλίας (Ilias): Dumnezeul meu este Domnul – (6, 15)
Ioan – Ίωάννης (Ioannis): Domnul S-a îndurat – (1, 4)
Iordan – Ίορδάνης (Iordanis): cel care coboară – (1, 5)
Iosif – Ίωσήφ (Iosif): El să adauge – (6, 3)
Irod – Ήρώδης (Irodis): erou – (6, 14)
Irodiada – Ήρωδιάς (Irodias): vlăstar al eroului – (6, 17)
Isaac – Ίσαάκ (Isaac): râs; bucurie – (12, 26)
Isaia – Ήσαίας (Iseas): Domnul mântuieşte – (1, 2)
Iscariot – Ίσκαριώθ (Iskarioth): bărbat din Kerioth; omul curţii – (3, 19)
Israel – Ίσραήλ (Israil): cel ce luptă cu Dumnezeu; mintea văzătoare de Dumnezeu – (12, 29)
Iuda – Ίούδας (Iudas): lăudat să fie Domnul – (3, 19)
Levi – Λευί (Levi): alipire – (2, 14)
Magdala – Μαγδαλά (Magdala): turn – (15, 40)
Maria – Μαρία (Maria): amărăciune – (6, 3)
Matei – Μαθθαιος (Math[th]eos): darul Domnului – (3, 18)
Moise – Μωσης (Mosis): fiu, scos din apă – (7, 10)
Nazaret – Ναζαρέτ (Nazaret): lăstar – (1, 9)
Petru – Πέτρος (Petros): piatră; stâncă – (3, 16)
Pilat – Πιλάτος (Pilatos): înarmat cu suliţă – (15, 1)
Ruf – Ρουφος (Rufos): roşu – (15, 21)
Salomeea – Σαλώμη (Salomi): cea paşnică – (15, 40)
Satana – Σατάν (Satan): vrăjmaş; acuzator; calomniator, pârâş – (1, 12)
Sidon – Σιδών (Sidon): vânătoare; pescuit – (3, 8)
Simon – Σίμων (Simon): cel ce aude – (1, 16)
Siria – Συρία (Siria): ţara de sus – (7, 26)
Sodoma – Σόδομα (Sodoma): locul pietrei de var – (6, 11)
Tadeu – Θαδδαιος (Thaddeos): inimos – (3, 18)
Timeu – Τιμαιος (Timeos): foarte apreciat – (10, 46)
Tir – Τύρος (Tiros): stâncă – (3, 8)
Toma – Θωμας (Thomas): geamăn – (3, 18)
Zevedeu – Ζεβεδαιος (Zevedeos): Domnul a dat – (1, 19)