Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 21

Posted: 10/11/2010 in Proverbe

CAPITOLUL 21 – Pronia lui Dumnezeu.

1: Precum dezlănţuirea apei, aşa e inima regelui în mâna lui Dumnezeu:

oriîncotro vrea s-o ducă, într-acolo o porneşte.

„Imaginea este aceea a morarului care mânuieşte zăgazul apei de scoc, dându-i acesteia direcţia pe care el o vrea”[1].

„Dacă inima împăratului este în mâna lui Dumnezeu, atunci urmează că nu se mântuie prin puterea armată, ci prin puterea ajutorului dumnezeiesc. Nu orice împărat, însă, este în mâna lui Dumnezeu [sub ocrotirea Sa – n. n.], ci numai împăratul care-i vrednic de numirea de împărat”[2].

2: Fiecare om îşi pare sieşi drept,

dar Domnul este Cel ce îndreaptă inimile.

3: A face ce e drept şi a vorbi adevăr Îi sunt mai plăcute lui Dumnezeu

decât sângele jertfelor.

Sângele: plus [al] Septuaginta. Precizarea concretă e menită să devalorizeze la maximum sacrificiul material în favoarea celui spiritual, singurul posibil la Alexandria. ♦ În acest sens merge şi interpretarea lui Evagrie: Jertfa pentru Dumnezeu e cugetul sfărâmat/zdrobit (Schol. Pr. 222; cf. şi Psalmi 50, 19)”[3].

4: Omul mărinimos e cutezător împotriva ocării,

dar făclia necredincioşilor e păcat.

5: Planurile omului sârguitor aduc întotdeauna câştig,

dar leneşul e-ntotdeauna în lipsă.

„Verset omis în Septuaginta; în vechile ediţii româneşti, ca şi aici, tradus după Versiunea Ebraică”[4].

6: Cel ce agoniseşte comori prin limbă mincinoasă

după deşertăciuni umblă si-n laţurile morţii se duce.

7: Nimicirea va locui împreună cu cei necredincioşi,

fiindcă nu vor să facă ce e drept.

8: Celor îndărătnici, căi îndărătnice le trimite Dumnezeu,

căci curate şi drepte sunt lucrurile Lui.

9: Mai bine e să locuieşti într-un ungher sub cerul liber

decât în [odăi] văruite cu nedreptate şi-n casă de obşte.

„Imaginea caselor spoite cu nedreptate trimite la cuvintele lui Iisus despre farisei (morminte văruite pe dinafară); de asemenea, Pavel spune despre marele preot că este un zid văruit (Fapte 23, 3). S-ar putea ca termenul să fi fost o injurie curentă, varul/spoiala simbolizând ipocrizia, disimularea, minciuna”[5].

10: Sufletul necredinciosului pofteşte răul,

el nu va fi miluit de nici un om.

Pofteşte răul (cele rele) omis în Septuaginta”[6].

11: Când omul neastâmpărat e pedepsit, cel simplu devine mai isteţ,

iar înţeleptul priceput va dobândi cunoaştere.

12: Omul drept pricepe inimile necredincioşilor

şi-i dispreţuieşte pe cei necredincioşi pentru răutatea lor.

„Pentru mulţi comentatori moderni ai textului ebraic, dreptul din acest verset nu este altul decât Dumnezeu”[7].

13: Cel ce-şi astupă urechile ca să nu-l audă pe cel în neputinţă

va ajunge şi el să strige fără ca cineva să-l audă.

Un comentariu, ceva mai jos, unit cu versetul 23.

14: Darul făcut într-ascuns potoleşte mânia,

dar omul care nu dă deloc, acela stârneşte urgii.

15: A face judecată e bucuria celui drept,

dar în ochii răufăcătorilor chiar şi sfântul e necurat!

16: Omul care se rătăceşte din calea dreptăţii

se va odihni în adunarea umbrelor.

În adunarea umbrelor: „literal: în adunarea Uriaşilor. Metaforă pentru umbrele care zac în iad (Şeol), existenţe care, cufundate în ceaţă, duc o viaţă larvară”[8].

17: Omul neisprăvit iubeşte veselia,

vinul prietenos şi uleiul îmbelşugat;

„Textul Masoretic are: Om sărac e cel ce iubeşte veselia, cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi. Untdelemnul [BBVA: uleiul îmbelşugat] simbolizează aici mâncarea bună, ospăţul gras”[9].

18: cât despre nelegiuit, el e spurcăciunea celui drept.

Spurcăciunea: „grecescul perikatharma înseamnă, pe de o parte, curăţire, purificare, ispăşire şi, pe de alta, obiectul purificării, adică fiinţa necurată, impură, spurcată. Traducerile după Textul Masoretic preferă primul sens, mai nuanţat: (omul) rău e răscumpărare pentru cel drept sau serveşte ca răscumpărare celui drept, în acord cu Isaia 43, 1-4. Versiunea de faţă optează pentru sensul ultim. (Textul Masoretic adaugă: şi pentru cel drept va fi dat [în schimb] nelegiuitul, adaos adoptat şi de vechile noastre ediţii)”[10].

19: Mai bine e să locuieşti în pustie

decât cu o femeie certăreaţă şi limbută şi amarnică.

20: Dorită comoară se odihneşte în gura înţeleptului,

dar cei fără minte o înghit.

Faţă de Textul Masoretic, „Septuaginta introduce nuanţa, capitală, a degustării bogăţiilor (materiale sau spirituale) de către înţelept; smintitul le profanează muşcând din ele hulpav, neatent”[11].

21: Calea dreptăţii şi milosteniei va afla viaţă şi mărire.

22: Înţeleptul ia cu asalt cetăţi întărite

şi dărâmă întăritura în care necredincioşii s-au încrezut.

„Oraşul şi meterezele indică învăţăturile şi judecăţile cu care filosofii construiesc toate părerile profane şi potrivnice Legii divine. La numărul de păreri josnice şi de oraşe întărite, aşezate pe munţi, trebuie să adăugăm şi afirmaţiile pe care ereticii le atribuie Scripturii”[12].

23: Cel ce-şi păzeşte gura şi limba

îşi păzeşte sufletul de necaz.

„Pentru Evagrie, gura şi limba reprezintă partea pătimaşă a sufletului şi intelectului (ibid., 230)”[13].

„Ţine-ţi în frâu, pe cât îţi stă în putinţă, limba-ţi pripită – fiindcă alunecă uşor spre păcat -, căci chiar şi numai prin ea mulţi dintre cei mari au alunecat de la calea cea dreaptă şi au pierdut Împărăţia cerurilor; dar înainte de aceasta păzeşte-ţi auzul, ca să n-auzi nimic din cele ruşinoase şi deşarte, şi atunci poate vei stăpâni şi peste ea”[14].

24: Un om îndrăzneţ şi încrezut şi obraznic se cheamă ciumă,

iar cel ce ţine minte răul e un nelegiuit.

„Un comentariu creştin explică numele de ciumă prin aceea că obraznicul îi infectează şi pe alţii (Epit. 21, 27)”[15].

„Supărarea este împletită cu amintirea răului. Prin urmare, când mintea va oglindi faţa fratelui cu supărare, vădit este că-şi aminteşte răul de la el. […] Dacă îţi aminteşti de răul de la cineva, roagă-te pentru el şi vei opri patima din mişcare, despărţind, prin rugăciune, supărarea de amintirea răului ce ţi l-a făcut. Iar devenind iubitor de oameni, vei şterge cu totul patima din suflet. Dacă însă altul ţine minte răul de la tine, fii îndatoritor şi smerit faţă de el şi stai cu dragoste în preajma lui şi-l vei izbăvi de patima lui”[16].   „De auzi că a spus cineva împotriva ta un cuvânt şi te întâlneşti cu acela în vreun loc oarecare, sau se apropie de tine, arată-i o faţă veselă şi bună, după puterea ta; Şi nu-i spune cele auzite, întrebând: – De ce ai spus? Căci s-a scris în Pilde: Cel ce ţine minte răul, săvârşeşte fărădelege[17].

25: Poftele îl omoară pe cel trândav,

căci mâinile lui nu se hotărăsc să facă ceva.

26: Necredinciosul doreşte zilnic pofte rele,

iar dreptul miluieşte fără scumpătate şi se-ndură.

„Evagrie: Îngerii nu au niciodată pofte rele, oamenii au din când în când; demonii totdeauna (ibid., 231)”[18].

„Într-adevăr, omul care face bine este chip al lui Dumnezeu; şi el însuşi are parte de binefacerea pe care o face; mântuie pe altul, dar se mântuie şi pe el. De aceea, când cineva cere, nu spune celui ce a dat: Bine ai dat, ci: Bine ai primit. Astfel, cel care dă primeşte, iar cel care primeşte dă”[19].

27: Jertfele necredincioşilor urâciune Îi sunt Domnului,

pentru că ei le aduc în chip nelegiuit.

28: Martorul mincinos va pieri,

dar omul ascultător ia seama la ce grăieşte.

Cel ce cleveteşte va fi vrednic de moarte. Greu, desigur, şi cutremurător avertisment. Şi totuşi nu există nici o îndreptare. Nici unul din oameni nu încetează de a-l sfâşia cu vorba pe altul, nu-l cruţă, chiar dacă-şi face sieşi rău. Dar sancţiunea demnă a acestui rău urmăreşte numai pe autor, fiindcă nu-l vatămă cu nimic pe cel căruia i se adresează, ci-l pedepseşte numai pe cel din gura căruia iese ocara”[20].

29: Omul necredincios cu neruşinare îţi iese-nainte,

dar dreptul îşi cunoaşte el însuşi căile.

30: Împotriva necredinciosului nu există înţelepciune,

nici curaj şi nici sfat.

Împotriva necredinciosului: „ebraică: Înaintea Domnului[21].  „Un comentariu interpretează astfel versetul [din] Septuaginta: Pentru că necredinciosul este iraţional, nebun şi laş (Epit. 21, 36)”[22].

31: Calul e pregătit pentru ziua războiului,

dar ajutorul e de la Domnul.

„Pentru Evagrie, calul simbolizează intelectul. El pune proverbul în legătură cu Avacum 3, 8”[23].


[1] BBVA, p. 826

[2] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, VII, 9

[3] SEP 4/I, p. 467

[4] BBVA, p. 826

[5] SEP 4/I, p. 467

[6] BBVA, p. 826

[7] SEP 4/I, p. 467

[8] BBVA, p. 827

[9] SEP 4/I, p. 468

[10] BBVA, p. 827

[11] SEP 4/I, p. 468

[12] Origen, Omilii la Cartea Iosua, XVIII, 3

[13] SEP 4/I, p. 469

[14] Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeieşti, IV

[15] SEP 4/I, p. 469

[16] Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, 289-290

[17] Isaia Pustnicul,  Douăzeci şi nouă de cuvinte, IV, 2

[18] SEP 4/I, p. 469

[19] Clement Alexandrinul, Stromate, II, 102, 2

[20] Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, III, 8, 34

[21] BBVA, p. 828

[22] SEP 4/I, p. 469

[23] SEP 4/I, p. 469

 

Comentarii
  1. […] 140 şi 141 sunt foarte populari prin aceea că se cântă la începutul vecerniei; Doamne strigat-am  e un punct de reper tipiconal”[1].  „Psalm foarte […]

  2. […] Salută stategia lui Caius: Adele Onete, Ziarul, Cristian Lisandru, George Valah, Melami, Elisa, Teo Negură, Cristian Dima, Flavius Obeadă, Dispeceriţa, Dale de cultură, Supravieţuitor, Gabi123, Chat Noir, Theodora Marinescu, Tanya, Carmen, Dispecer Blogosferă, Mirela Pete, Gabriela Elena, Carmen Negoiţă, Ana Usca şi Vania. […]

  3. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 21 Wed Nov 10, 2010 6:26 am CAPITOLUL 21 – Pronia lui Dumnezeu. 1: Precum dezlănţuirea apei, aşa e inima regelui în mâna lui Dumnezeu: oriîncotro vrea s-o ducă, într-acolo o porneşte. „Imaginea este aceea a morarului care mânuieşte zăgazul apei de scoc, dându-i acesteia direcţia pe … Continue reading → […]

  4. […] Cristian Lisandru; Dispecerul vietii mele; Flavius Obeada; Gabriela Savitsky; Geanina Lisandru; Ioan Sorin Usca; LinkPing; Natasa; Orfiv; Orry; Teo Negura; […]

  5. […] ALM, Brankardierul, Maia, Olimpiu,  KinR, Pro Atitudine, Aliosa, Augustin Radescu, Renata, Vania, Ioan Sorin,  Dale de cultură, Natasa, Caius,  Cristian Lisandru, Elisa, Hai ca se poate!, […]

  6. […] Gând Licitat, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Laura, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, […]

  7. […] de hipoglicemie, când, la scurt timp, după consumarea de alimente cu un indice glicemic (IG) ridicat,urmează, se înţelege, o secreţie puternică de insulină, glucoza din sânge, glicemia, […]

  8. […] Gând Licitat, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Laura, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Melicovici,  […]

  9. […] Gând Licitat, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Laura, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, […]

  10. […] Ilies, Gabi, Geanina, George, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Laura, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s