Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 20

Posted: 09/11/2010 in Proverbe

 

CAPITOLUL 20 – Regele înţelept.

1: Neastâmpărat lucru este vinul şi plină de nemăsură-i beţia,

dar fiece nebun se prinde-n mreaja lor.

„Al doilea stih e tradus aici după varianta din Codicii Vaticanus şi Sinaiticus. În ediţia Rahlfs: şi tot cel ce s-a prins în ea (în beţie) nu va fi înţelept[1].

„Scriptura a numit vinul, simbolul tainic al sfântului Sânge; iar impurităţile din vin le-a înlăturat, numindu-le vin de desfrânare şi beţie plină de ocară[2].  Sau, acelaşi vin, poate deveni altceva, funcţie de cum ne apropiem de el. El sporeşte curăţia celui ce vine cu curăţie, şi adaugă necurăţie celui necurat. Cert e că aici e vizată beţia.  „Care om are o constituţie atât de tare încât să poată ţine piept relelor pricinuite de beţie? Prin ce mijloc s-ar putea ca un trup, înfierbântat necontenit de vin, dar necontenit udat de vin, să nu se istovească, să nu-şi piardă puterea şi să nu se distrugă? De aici vin tremurăturile şi bolile; duhul este tăiat de abuzul vinului, nervii îşi pierd tăria lor şi tremur cuprinde toate mădularele trupului”[3].

2: Ameninţarea regelui nu se deosebeşte de răcnetul leului,

iar cel care-l întărâtă păcătuieşte împotriva propriului său suflet.

3: E o cinste pentru om să urască sudălmile,

dar tot cel fără minte cu unele ca acestea se încurcă.

4: Când e ocărât, trândavul nu se ruşinează;

aşa-i şi cu cel ce se împrumută cu grâu la seceriş.

„Evagrie: Dacă este posibil să împrumutăm grâu în plin seceriş, atunci va fi posibil, în veacul ce va veni, să împrumutăm grâu duhovnicesc de la cei care vor fi cultivat timp de şase ani propriul ogor şi care vor hrăni, în al şaptelea, văduvele şi orfanii (ibid., 208)”[4]. Din dorinţa de a argumenta apocatastaza, Evagrie pare a nu mai sesiza ironia din versetul de mai sus. Socotim că problema a fost clarificată în Pilda fecioarelor (Matei 25, 1-13).

5: Apă adâncă e sfatul în inima omului,

iar cel înţelept o scoate afară.

6: Mare lucru şi de cinste e omul milostiv,

dar greu e de găsit omul credincios.

„Vechea temă antică a măreţiei omului a fost exploatată şi de Părinţi (e. g. Ilarie de Poitiers, In Ps. 118 10, 2)”[5]Mare lucru şi de cinste e omul „pentru că are cinstea în constituţia sa firească. Că cine altul din cei de pe pământ a fost făcut după chipul Ziditorului?”[6].

O formă diferită a versetului, într-un cuvânt ce se adresează celor ce urmează a primi botezul: „Ceea ce se caută de aici înainte este ca fiecare din voi să fie găsit credincios, potrivit intimei sale conştiinţe. Mare lucru este, spune Scriptura, ca să afli bărbat credincios! Nu ca să-mi arăţi mie conştiinţa ta (căci n-ai să fii judecat de o judecată omenească) ci ca să arăţi sinceritatea credinţei tale lui Dumnezeu, care cearcă rărunchii şi inimile şi cunoaşte gândurile oamenilor”[7].  „Poţi vedea însă cu adevărat şi aceea că sunt cu totul puţini cei ce se sârguiesc pentru dreptate şi sunt foarte rari oamenii buni. Căci s-a scris că e greu să găseşti un bărbat credincios. Dar unul ca acesta e ales şi învrednicit în mod statornic de ocrotirea de sus. Căci deşi e amestecat în lume, între ceilalţi, nu suferă nici o pagubă din pricina aceasta. Va fi cules ca crinul dintre spini şi, cum spun sfinţii, nu va pieri dreptul cu cei necredincioşi”[8].

Revenim la primul vers: „Mare lucru este milostenia. De aceea şi Solomon striga: Mare lucru este omul şi de preţ bărbatul milostiv. Mari sunt aripile milosteniei; străbate văzduhul, lasă în urmă luna, depăşeşte razele soarelui, se urcă până în bolţile cerurilor. Dar nici acolo nu se opreşte, ci lasă în urmă şi cerul şi popoarele de îngeri şi cetele de arhangheli şi toate puterile cele de sus şi se înfăţişează chiar înaintea tronului celui împărătesc (cf. Fapte 10, 4)”[9].  „Înainte de alte lucruri, omul să înveţe să miluiască. Pentru că a milui înseamnă a fi om! […] Dacă nu eşti milostiv, ai încetat de a fi om! Milostenia ne face înţelepţi. Pentru ce te minunezi când spun că a milui înseamnă a fi om? Spun încă ceva mai mult: A milui înseamnă a fi Dumnezeu. Fiţi milostivi, spune Hristos, ca şi Tatăl vostru (Luca 6, 36). Să învăţăm, dar, să fim milostivi pentru toate aceste pricini, dar mai cu seamă pentru că şi noi avem nevoie de multă milă”[10].

7: Cel ce umblă neprihănit întru dreptate

fericiţi îi va lăsa pe copiii săi.

8: Când şade pe tron un rege drept

nici un lucru rău nu-i poate sta înainte.

9: Cine se poate lăuda că are inima curată?

sau cine va cuteza să spună că e curat de păcate?

„Deosebirea dintre una şi alta o luăm în sensul că prin inimă înţelegem cugetul, iar prin păcat, faptele. Cine poate spune: curăţit-am inima, neîntinând-o cu nici o ştiinţă mincinoasă, fără s-o pătez cu vreo minciună? Sau cine ar putea spune: sunt curat de păcat, adică să nu fi săvârşit în viaţa lui de toate zilele nici un păcat? Aşadar, dacă vrem să ne mântuim, atunci, oricât am ţine la problemele de credinţă, să nu săvârşim nici fapte necugetate, iar pe de altă parte să nu ne bazăm numai pe faptele noastre bune, ci aşa să ştim, aşa să înţelegem şi aşa să credem că numai în măsura în care respectăm şi una şi cealaltă vom putea dobândi iertarea şi fericirea, sau, dimpotrivă, osândirea”[11].

„Precum cei mai răi dintre oameni săvârşesc adesea vreun lucru bun, aşa şi cei osârduitori şi îmbunătăţiţi păcătuiesc de multe ori cu câte ceva”[12].  „dacă, deci, din toate părţile se întind împrejurul nostru mrejele păcatelor, prin toate simţurile, prin mişcările din lăuntru ale sufletului, cine se va lăuda, cum zice înţelepciunea, că are inimă curată? […] Iar întinăciunea este plăcerea potrivnică curăţiei sufletului, care e amestecată în multe chipuri şi în multe feluri în viaţa omenească, în suflet şi în trup, în gânduri, în simţuri, în mişcările cu voia, în cele ce se lucrează în trup[13].

10: Lumina celui ce vorbeşte de rău pe tată sau pe mamă se va stinge

şi luminile ochilor săi întuneric vor vedea.

„După Evagrie, tatăl şi mama pot fi, amândoi, Hristos, în funcţie de punctul de vedere; aşadar, vor orbecăi prin întunericul neştiinţei cei care-L blestemă pe Iisus”[14].

11: Porţia dobândită cu grabă la-nceput

nu va fi binecuvântată la sfârşit.

12: Să nu zici: – Mă voi răzbuna pe duşmanul meu!,

ci aşteaptă-L pe Domnul, ca El să te-ajute.

13: Cântarul mare şi mic şi greutăţile de două mărimi

necurate-s amândouă în faţa Domnului,

iar cei ce le fac, în năravurile lor se vor împiedica.

„Pentru Evagrie, proverbul arată că virtutea este calea măsurii perfecte: ocaua [BBVA: cântarul] mare reprezintă excesul; ocaua mică, lipsa. Ambele sunt vicii (Schol. Pr. 213)”[15].

„Semnul după care se cunoaşte sufletul drept este dreptatea cu care se face judecata. Prin balanţă [cântar, în BBVA] Solomon arată metaforic inegalitatea hotărârilor date la procese”[16]. Iar „cel care cleveteşte pe frate sau cel care ascultă pe clevetitor şi îl suferă de ce (pedeapsă) este vrednic?”[17].

14: Dreaptă e calea tânărului

[care umblă] cu cel cuvios.

15: Urechea aude şi ochiul vede,

amândouă sunt lucrul Domnului.

„Evagrie recomandă citarea acestui proverb împotriva celor care-L acuză pe Dumnezeu de lipsurile făpturilor Sale. Nu Dumnezeu este vinovat, ci omul care vede strâmb cu ochiul bine făcut de Dumnezeu; care aude prost cu urechile bine făcute de Dumnezeu etc. (ibid., 215)”[18].

16: Nu iubi clevetirea, ca să nu pieri;

deschide-ţi ochii şi te satură de pâine.

„Vasile cel Mare (Regula mică 26) citează primul stih în legătură cu excluderea din comunitatea monahală (şi Psalmi 101, 5)”[19].

17: „Rău!, rău!”, zice cel ce cumpără,

dar după ce pleacă îşi freacă mâinile.

„În Septuaginta, versetele 18-22: text lacunar. Redactarea de faţă urmează vechile versiuni româneşti, care, la rândul lor, le-au tradus după Versiunea Ebraică”[20]:

18: Există aur şi belşug de pietre scumpe,

dar vase de cinste sunt buzele pricepute.

19: Ia-i haina celui ce s-a pus chezaş pentru un străin;

spre binele celui necunoscut, ia-i un zălog.

20: Dulce îi este omului pâinea înşelăciunii,

dar mai apoi i se va umple gura de pietriş.

21: În sfat se întemeiază ce-ai de gând să faci,

cu planuri înţelepte se face războiul.

22: Cel ce trădează tainele adunării vorbeşte-n doi peri;

cu cel ce are mereu gura deschisă nu te amesteca.

23: Urâciune Îi este Domnului cântarul dublu,

iar cumpăna înşelătoare nu este bună-n ochii Lui.

24: Umbletele omului sunt îndreptate de Dumnezeu;

atunci, cum poate un muritor să priceapă căile Sale?

„Evagrie, care se inspiră din doctrina lui Origen despre tripla moarte – moarte naturală, moarte din pricina păcatului şi faţă de păcat – vede în muritor pe cel care n-a murit cu Iisus (Schol. Pr. 218)”[21].

25: Cursă îi este omului graba de a aduce la altar ceva din bunurile sale,

căci după ce a făgăduit s-ar putea să-i pară rău.

26: Regele înţelept e o vânturătoare pentru cei necredincioşi

şi vârtej aduce asupră-le.

„Regele înţelept vântură, alege grâul de neghină, pe credincioşi de necredincioşi. ♦ […] Pentru Părinţi, Vânturătorul nu poate fi altul decât Iisus în ipostază de judecător (cf. Matei 3, 12) (Evagrie, Schol. Pr. 220 A şi B; Epit. 20, 25)”[22].

27: Suflare oamenilor le este lumina Domnului,

cea care sfredeleşte adâncurile inimii.

Lumina: Textul Masoretic are lampa. ♦ E posibil ca versetul să fi inspirat pasajul din I Corinteni 2,10. ♦ Evagrie are o altă variantă: făclie/lampă care scotoceşte străfundurile pământului; această făclie/lampă ar fi simbolul diavolului, care, în neştiinţa lui, crede că luminează (ibid., 221)”[23].

„Să ştim bine că Domnul este aproape, că nici unul din gândurile noastre nu-I este ascuns şi nici ceva din planurile pe care le facem. Aşadar, este drept să nu ne abatem de la voinţa Lui”[24].  „Cel ce face fapte de dreptate, cu cât ajunge mai bun gnostic, cu atât este mai aproape de el Duhul Cel luminos”[25].  „Oare lumina puterii nu luminează peste tot, până în adâncul întregului suflet? Că lumina puterii cercetează cămările, după cum spune Scriptura”[26].

28: Mila şi adevărul îi stau de pază regelui

şi tronul său îl vor înconjura cu dreptate.

Aceasta „pentru că cel milostiv îşi arată dragostea şi faţă de semenul său, datorită dragostei lui pentru Creatorul neamului omenesc”[27].

29: Înţelepciunea e podoaba tinerilor,

iar părul cărunt e slava bătrânilor.

30: Zdruncinări şi sfărâmări se abat asupra celor răi

şi răni întru adâncurile lăuntrului lor.

Chiar dacă, în aparenţă, acestea nu s-ar adeveri întotdeauna, trebuie ştiut că, pacea e alungată din sufletul în care şi-a făcut loc răutatea. Dar, cum spune şi textul, zbuciumul e unul lăuntric, astfel că nu poate fi întotdeauna perceput.


[1] BBVA, p. 824

[2] Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, 29, 1

[3] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, XIV, 5 – Întreagă această omilie vizează pe cei care se îmbată sau, mai exact, pe cei robiţi patimii beţiei.

[4] SEP 4/I, p. 464

[5] SEP 4/I, p. 464

[6] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, XI, 8

[7] Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, V, 2

[8] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre închinarea şi slujirea în Duh şi Adevăr, I

[9] Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăinţă, III

[10] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LII, 5

[11] Origen, Convorbirile cu Heraclide

[12] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la parabola despre săracul Lazăr şi bogatul nemilostiv, III, 4

[13] Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rugăciunea domnească

[14] SEP 4/I, p. 465

[15] SEP 4/I, p. 465

[16] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, XII, 9

[17] Sf. Vasile cel Mare, Regulile mici, 26

[18] SEP 4/I, p. 465

[19] SEP 4/I, p. 465

[20] BBVA, p. 825

[21] SEP 4/I, p. 466

[22] SEP 4/I, p. 466

[23] SEP 4/I, p. 466

[24] Sf. Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXI, 3-4

[25] Clement Alexandrinul, Stromate, IV, 107, 6

[26] Clement Alexandrinul, Stromate, VII, 37, 6

[27] Clement Alexandrinul, Stromate, II, 86, 7

 

Comentarii
  1. […] situaţiile frecvente de asuprire şi violenţă, cel sărman îşi află ocrotire la Dumnezeu. I se potriveşte lui David şi oricărui credincios, […]

  2. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 20 Tue Nov 09, 2010 8:01 am CAPITOLUL 20 – Regele înţelept. 1: Neastâmpărat lucru este vinul şi plină de nemăsură-i beţia, dar fiece nebun se prinde-n mreaja lor. „Al doilea stih e tradus aici după varianta din Codicii Vaticanus şi Sinaiticus. În ediţia Rahlfs: şi tot … Continue reading → […]

  3. […] Cu chakrele funcţionale: Dale de cultură, Grişka, Link-Ping, Ziarul, Gabriela Savitsky, Andi Bob, Supravieţuitor, Cristian Lisandru, Elisa, Theodora Marinescu, Răzvanrc, Dragon, Carmen, Umograf, Gabriela Elena, Tanya, Atitudini, Anavero, Carmen Negoiţă, Ana Usca şi Vania. […]

  4. […] toamna poate fi la fel de răvăşitoare ca şi primăvara. Evident, nu toate detaliile coincid, însă lucrurile esenţiale […]

  5. […] Gabriela Elena, Gabi Ilies, Gabi, Geanina, George, Giana, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Mirela, Mnealui, Natasha, Nice,  […]

  6. crixti spune:

    buna ziua. Ati fi de acord cu un schimb de link cu blogul meu http://www.crixti.net
    Eu va am deja trecut in blogroll. O zi buna in continuare. Multumesc.

  7. […] Cristian Lisandru; Dispecerul vieţii mele; Flavius Obeada; Gabriela Savitscky; Geanina Lisandru; Ioan Sorin Usca; Link Ping; Nataşa; Orfiv; Orry; Teo Negura; […]

  8. […] lor: ALM, Brankardierul, Maia, Olimpiu,  KinR, Pro Atitudine, Augustin Radescu, Renata, Vania, Ioan Sorin,  Dale de cultură, Natasa, Link-Ping,  Gabriela Savitsky, Zina-Lecturi, Dispecer, Costi, Dan […]

  9. […] vrea sa stiu si parerea lor: Vania, Pro Atitudine,  Ioan Sorin,  Dale de cultură, Natasa, Link-Ping,  Gabriela Savitsky, Zina-Lecturi, Dispecer, Costi, Dan […]

  10. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 20 […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s