Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 30

Posted: 19/11/2010 in Proverbe

CAPITOLUL 30 – Alte proverbe.

„Aici începe secţiunea ce corespunde, în Textul Masoretic, cuvintelor lui Agur[1]:

1: Pe acestea le spune omul către cei ce se încred în Dumnezeu; eu mă opresc.

2: Fiindcă eu sunt cel mai neînţelept dintre toţi oamenii

şi-n mine nu se află înţelepciunea oamenilor.

3: Înţelepciunea m-a învăţat-o Dumnezeu,

căci eu cunosc înţelepciunea sfinţilor.

„Textul Masoretic continuă ideea din 30,2: înţeleptul se autodenunţă mai departe ca ignorant. În Septuaginta, dimpotrivă, el se înfăţişează ca theodidact. ♦ Clement Alexandrinul aplică versetul la teologie: Dumnezeu nu Se lasă cunoscut decât prin Revelaţie (Stromate V, 71, 5 – 72, 1). Grigore din Nazianz, reluând această idee înainte de a vorbi despre Treime, comentează exemplul lui Solomon, instrument al Înţelepciunii divine fără ca el însuşi să aibă o înţelepciune proprie (Discursuri 20, 5)”[2].  „Omul nu poate vorbi despre Dumnezeu, nici nu poate da învăţături despre El, ci atât doar că Dumnezeu poate fi cunoscut numai prin puterea Lui”[3].

4: Cine S-a suit în cer şi S-a pogorât?

Cine Şi-a adunat vânturile în sân?

Cine a învelit apele într-o haină?

Cine stăpâneşte peste toate marginile pământului?

care Îi este numele?

sau care este numele copiilor Lui?

Cine S-a suit în cer şi S-a pogorât?: „ecouri în Iov 38, 5 sq. şi Ioan 3, 13. Lectură hristologică a versetului la Părinţi (vânturile şi apa fiind interpretate ca simboluri ale Duhului Sfânt). Cf. Evagrie, Schol. Prov. 281; Epit. 30, 3-4-4.8-9”[4].

5: Că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt în foc lămurite

şi El îi apără pe cei care-L cinstesc.

6: Nu adăuga tu la cuvintele Lui,

ca nu cumva El să te mustre, iar tu să devii mincinos.

„Versetul este citat, alături de Deuteronom 4,2 şi Apocalipsa 22, 18-19, pentru a împiedica orice adăugire la Scriptură (Origen, Com. In. 2, 100)”[5].

7: Două lucruri cer eu de la Tine,

şi să nu mi le iei în nume de rău atât cât eu trăiesc:

8: îndepărtează de la mine deşertăciunea şi minciuna

şi nu-mi da bogăţie sau sărăcie;

rânduieşte-mi ce trebuie, şi-i de-ajuns;

De ajuns: „elogiul autarkeiei[6] (care nu trebuie confundată cu autarhia, autoconducere). Autarkeia este idealul de viaţă al filozofului antic (în special stoic, dar nu numai), care îşi este suficient sieşi, precum zeul îşi este suficient sieşi. Autarkeia se deosebeşte radical de egoism, în măsura în care autarkul, care nu are nevoie de nimic de la nimeni, sare în ajutorul celorlalţi atunci când i se cere”[7].

9: ca nu cumva, săturându-mă, să devin mincinos şi să zic: Cine mă vede?;

sau, sărac fiind, să fur, şi-n deşert să jur pe numele lui Dumnezeu.

„Origen citează vv. 8 şi 9 alături de Deuteronom 8, 11-14, împotriva bogăţiei şi ghiftuirii, care duc la uitarea de Dumnezeu (Hom. Iez. 9, 5)”[8].  „Dacă e cineva sărac, să nu se apuce de furat şi să defaime apoi numele lui Dumnezeu. Dacă va fi bogat, să nu se îngâmfe, căci în bogăţia sa poate să devină mincinos şi în trufia lui poate să zică: cine mă vede?”[9].

„Prin bogăţie el înţelege săturarea peste măsură, iar prin sărăcie lipsa totală de cele necesare pentru viaţă; dar prin moderaţie să nu aibă cineva nici mai puţin nici mai mult decât cele necesare”[10].

10: Să nu dai un serv pe mâna stăpânului,

ca nu cumva el să te blesteme, iar tu să fii nimicit.

„Aici poate fi vorba de sclavul fugit de la stăpânul său, în căutare de azil. Textul Masoretic: Să nu-l învinuieşti (să nu-l ponegreşti) pe serv în faţa stăpânului său; în acest caz, urmările ar fi total disproporţionate”[11].

11: Urmaşii răi îşi blesteamă tatăl

şi nu-şi binecuvântează mama.

Versetul se poate aplica ereticilor: „De fapt, despărţindu-se de Părinţi, ei s-au împotrivit unii altora, neavând o unică opinie, ci trecând prin schimbări multe şi diferite”[12].

12: Urmaşii răi se cred a fi drepţi,

dar nu-şi curăţă deprinderile.

Textul Masoretic e, aici, mai explicit: Dar de excrementele lui nu s-a spălat.

13: Urmaşii răi au ochi trufaşi

şi cu genele ochilor se înalţă.

14: Urmaşii răi îşi au dinţii săbii

şi măselele cuţite,

ca să-i mistuie şi să-i înfulece pe neputincioşii pământului

şi pe cei ce mai sunt cu ei sărmani între oameni.

Secţiunea ce urmează (15-33) „cuprinde un grup de sentinţe numerice. Traducătorul face apel la cultura sa greacă: tartarul, la v. 16 [absent la Anania], o reminiscenţă din Homer, la v. 19”[13]:

15: O lipitoare avea trei fete preaiubite;

şi acestea trei n-o săturau,

iar a patra nu ajungea să spună: Destul!

„Metodiu al Olimpului citează de şase ori versetul în lucrarea sa despre lipitori. Pentru Hipolit, lipitorile simbolizează păcatul (Fr. Pr. 46-47). Origen vede în cele trei fete trei opinii eretice (BA, p. 303)”[14].

„Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin iubirea de argint, prin slava deşartă şi prin plăcere. Câteşitrele sunt, după Scriptură, fiicele lipitoarei, fiind iubite de necumpătare cu iubire de maică”[15].

16: Iadul şi dragostea femeii

şi pământul nesătul de apă

şi apa însăşi, şi focul nu vor spune: Destul!

17: Ochiul care-şi râde de un tată

şi necinsteşte bătrâneţea unei mame,

pe acela ciorile de pe vale să-l scoată

şi vulturii tineri să-l mănânce!

„Pentru Origen, mama bătrână este Biserica, prefigurată în Vechiul Testament de Sarra (BA, p. 303). ♦ Corbii [BBVA: ciorile]: după Evagrie, corbii îi hrănesc mistic pe cei drepţi, dar îi pedepsesc pe cei nedrepţi, scoţându-le ochii nedreptăţii, pentru că şi-au bătut joc de Dumnezeu, Tatăl tuturor, şi au dispreţuit ştiinţa (gnoza) care i-a născut (ibid., 294)”[16].

Se spun acestea „căci cei ce ne-au născut trebuie socotiţi ca un chip şi imitaţie a lui Dumnezeu”[17].

18: Trei sunt lucrurile pe care nu le pot înţelege,

iar pe al patrulea nu-l ştiu:

„Când e vorba de un lucru sensibil sau inteligibil, care se petrece mai presus de fire, sau de un cuvânt al Scripturii, atunci [Sfinţii] cunosc prin vedere înainte şi prin descoperire, dacă li se dă cunoştinţă despre acestea de la Duhul Sfânt. Iar dacă nu li se dă, ci spre folosul lor le rămâne lucrul necuprins, nu se ruşinează să spună adevărul şi să mărturisească neputinţa omenească, zicând: […], cum zice Solomon: Trei nu le cunosc, iar a patra n-o ştiu[18].

19: urma vulturului când zboară,

căile şarpelui pe stâncă

şi cărarea corăbiei ce merge pe mare;

şi căile omului în tinereţile lui.

„Textul Masoretic are peste tot drumul, iar la sfârşit, în loc de căile omului la tinereţe, drumul omului în femeia tânără (imaginea trimite, clar, la actul împreunării). Imaginea din Textul Masoretic este logică, înscriindu-se în suita imaginilor precedente. Septuaginta preferă să dea un sens pudic, cu riscul ruperii firului logic. ♦ Referindu-se la Deuteronom 32, 11, Hipolit identifică vulturul cu Hristos, Cuvântul care se înalţă la cer (Fr. Pr. 52). Tot pentru Hipolit, Hristos este şi stânca pe care şarpele (diavolul) n-a putut lăsa nici o urmă (Fr. Pr. 53). Asociat cu Psalmi 76, 20, versetul înseamnă, pentru Isidor Pelusiotul, că natura divină este inaccesibilă înţelegerii omeneşti (Scrisori 416)”[19].

20: Aşa este calea femeii adultere:

se spală pe mâini de ceea ce a făcut

şi zice că n-a făcut nimic în afară de cale.

„Pentru Hipolit, spălarea femeii adultere trimite la convertirea Bisericii după o perioadă de idolatrie. Greşelile ei au fost şterse prin botez (Fr. Pr. 56)”[20].

21: De trei lucruri tremură pământul,

iar pe al patrulea nu-l poate suferi:

22: dacă o slugă domneşte,

dacă nebunul se satură de bucate

23: sau dacă slujnica îşi va alunga stăpâna;

sau dacă o femeie urâcioasă nimereşte bărbat bun.

Slujnica ce-şi alungă stăpâna este, în ochii lui Origen, simbolul Bisericii neamurilor păgâne care, devenind mireasa lui Hristos, alungă Sinagoga, stăpâna ei naturală”[21].

24: Sunt pe pământ şi patru lucruri mai mici,

dar ele sunt mai înţelepte decât cele înţelepte:

25: furnicile, care sunt slabe,

dar îşi pregătesc vara hrană;

26: aricii, neam slab,

care-şi fac casele în piatră;

„Pentru Hipolit, cele patru vietăţi mici simbolizează neamurile păgâne care, în slăbiciunea lor, se apropie de Hristos”[22].

27: lăcustele, care nu au rege,

dar merg în rânduială ca la o poruncă;

28: şi salamandra, care se reazămă pe mâini şi poate fi lesne prinsă cu mâna,

dar locuieşte în castelele regilor.

Pentru versetele 24-28: „Eu nu mă leg de înţelesul ocolit al cuvintelor, ci după titlu (şi cartea e intitulată Pilde, le pătrund ca pe nişte enigme. E obiceiul la aceşti autori să împartă în diferite clase, din care una sunt pildele, fie ceea ce are un înţeles ocolit, fie ceea ce are un înţeles tainic. Aşadar, nu furnicile sensibile au o ştiinţă mai înaltă decât cea a învăţaţilor, ci cele care sunt desemnate sub forma Pildelor. Şi tot aşa trebuie să spunem şi despre restul animalelor”[23].

29: Şi trei sunt lucrurile care umblă sporind,

şi un al patrulea care merge bine:

„Hipolit pune în relaţie versetul cu Daniel 3, 24, scena celor trei tineri din cuptorul încins, protejaţi de puterea dumnezeiască. Al patrulea, cel ce păşeşte falnic, n-ar fi altul decât Iisus Hristos, tetramorf în heruvimi (cf. Iezechiel 1, 5), care străbate cerurile, pântecele Fecioarei, lumea, sălaşul morţilor, apoi din nou cerurile, pentru a se întoarce lângă Tatăl”[24].

30: puiul de leu, mai puternic decât toate fiarele,

care nu ocoleşte şi nici că se teme de vreo fiară;

31: cocoşul, care umblă semeţ printre găini;

şi ţapul care călăuzeşte turma;

şi regele care vorbeşte deschis în faţa unui neam.

„Tot la Iisus-Cuvântul se referă, după Hipolit, puiul de leu (cf. şi Facerea 49, 9), cocoşul (el deşteaptă de la începutul începuturilor inimile oamenilor), ţapul jertfit pentru ispăşirea păcatelor lumii (cf. Levitic 16, 15) şi, fireşte, regele amintit şi în Isaia 33,7. ♦ […] Pentru Evagrie, ţapul este diavolul care călăuzeşte turma celor necuraţi (ibid., 295)”[25].

32: Dacă te vei da pradă voioşiei

şi-ţi vei întinde mâna într-o ceartă, fără cinste vei fi.

33: Mulge lapte şi va fi unt;

stoarce nări şi va ieşi sânge;

smulge cuvinte: vor ieşi certuri şi vrajbă.

Versetul e folosit de Ava Varsanufie pentru a arăta că nu recomandă să se pună o regulă prea aspră începătorilor în viaţa duhovnicească [totodată, primele două stihuri sunt într-o formă uşor diferită]:  „Vă spun şi acum: Strânge laptele şi va fi unt; dar dacă strângi sânul în mână va ieşi sânge. […] Dacă vrea cineva să încovoaie un pom, sau o viţă, îl încovoaie treptat şi nu se frânge. Dar, dacă-l trage dintr-o dată, lemnul se frânge. Înţelege ce-ţi spun”[26].

„Sentinţa este, precum mi se pare, înţeleaptă. Căci a stimula mintea spre trebuinţa de-a spune ceva din cele necesare, când e îmbătată de gânduri negrăite şi plină de învăţături dumnezeieşti, nu înseamnă, după părerea mea, altceva decât a dori să se sature, ca de un lapte, de cugetări care tind fără măsură spre evlavie”[27].


[1] SEP 4/I, p. 479

[2] SEP 4/I, p. 480

[3] Clement Alexandrinul, Stromate, V, 72, 1

[4] SEP 4/I, p. 480

[5] SEP 4/I, p. 480

[6] αυτάρκη – avtarki.

[7] SEP 4/I, p. 480

[8] SEP 4/I, p. 480

[9] Origen, Despre rugăciune, XXIX, 5

[10] Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, 20, 3

[11] BBVA, p. 845

[12] Sf. Atanasie cel Mare, Epistola despre Sinoade, I, 14

[13] SEP 4/I, p. 482

[14] SEP 4/I, p. 482

[15] Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească în 200 de capete, 101-102

[16] SEP 4/I, p. 483

[17] Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, II

[18] Petru Damaschin, Învăţături duhovniceşti, II, 23

[19] SEP 4/I, p. 483

[20] SEP 4/I, p. 483

[21] SEP 4/I, p. 483

[22] SEP 4/I, p. 484

[23] Origen, Contra lui Celsus, IV, 88

[24] SEP 4/I, p. 484

[25] SEP 4/I, p. 484

[26] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 25

[27] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, II

 

Comentarii
  1. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 30 Fri Nov 19, 2010 9:40 am CAPITOLUL 30 – Alte proverbe. „Aici începe secţiunea ce corespunde, în Textul Masoretic, cuvintelor lui Agur”[1]: 1: Pe acestea le spune omul către cei ce se încred în Dumnezeu; eu mă opresc. 2: Fiindcă eu sunt cel mai neînţelept dintre … Continue reading → […]

  2. […] vrea sa stiu si parerea lor: Vania,  Ioan Sorin, Natasa, Plano 10, Popa Teapa, Caius,  Ana Usca,  Cristian Lisandru, Elisa, Orfiv, Theodora […]

  3. […] parerea lor: ALM, Brankardierul, Mgabim, Maia, Olimpiu,  Vassyle, Vlad Cel Oribil, KinR, Vania,  Ioan Sorin, Natasa, Plano 10, Popa Teapa, Caius,  Ana Usca,  Cristian Lisandru, Elisa, Orfiv, Theodora […]

  4. […] lor: ALM, Brankardierul, Mgabim, Maia, Olimpiu,  Vassyle, Vlad Cel Oribil, KinR, Vania,  Ioan Sorin, Natasa, Plano 10, Popa Teapa, Caius,  Ana Usca,  Cristian Lisandru, Elisa, Orfiv, Theodora […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s