Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 28

Posted: 17/11/2010 in Proverbe

CAPITOLUL 28 – Iubirea legii şi lauda facerii de bine.

1: Necredinciosul fuge când nimeni nu-l goneşte,

dar dreptul ca un leu stă ţeapăn.

Primul vers e folosit (şi) ca sfat pentru cei ce se opuneau ereziilor, acestea pătrunzând, în anumite epoci, în Biserică prin forţă [de fapt, cuvântul se adresează mai mult celor pe care azi i-am numi stareţi]: „Înainte de a se arăta că erezia se impune cu sila, nu trebuie să plece cineva, ca nu cumva să se plinească cu el cuvântul: Fuge necredinciosul, negonindu-l nimeni. Iar de se va arăta că se impune, trebuie să o facă aceasta cu sfatul Părinţilor duhovniceşti, în frica lui Dumnezeu”[1].

„Cel care duce o viaţă păcătoasă va trăi totdeauna împovărat de tristeţe, de temeri, de griji, de nelinişti. Lucrul acesta l-a lăsat să se înţeleagă un înţelept, când a spus: Fuge necredinciosul fără să-l gonească cineva. Nişte oameni ca aceştia se sperie de umbre, bănuiesc pe prieteni, pe duşmani, pe casnicii lor, pe cunoscuţi şi pe necunoscuţi; înainte de chinurile iadului, se chinuiesc cumplit aici”[2].

Al doilea stih: „S-a scris că dreptul ca un leu se încrede, îndrăznind faţă de orice prin credinţă, nu ca unul ce ispiteşte pe Domnul, ci ca unul ce-L vede, ca unul ce s-a înarmat şi s-a îmbrăcat cu puterea Sfântului Duh”[3].   „Diavolul arată omului felurite lucruri, fie prin simţuri, fie în afară de ele. Cel ce e slab închide ochii să nu le vadă. Iar cel tare, chiar dacă le vede, le dispreţuieşte. Căci dreptul îndrăzneşte ca un leu[4].

2: Păcatele necredincioşilor aţâţă certuri,

dar omul isteţ le potoleşte.

3: Omul neruşinat îi apasă pe săraci prin fapte păgâne.

Ca o ploaie năprasnică şi nefolositoare,

4: tot astfel cei ce părăsesc legea laudă răutatea;

dar cei ce iubesc legea se îngrădesc cu zid.

Se înconjoară cu zid: cei care pun Legea în practică şi dobândesc nepătimirea şi cunoaşterea lui Dumnezeu (cf. Evagrie, ibid., 343)”[5].

5: Oamenii răi nu înţeleg judecata;

dar cei ce-L caută pe Domnul vor înţelege totul.

6: Săracul însoţit cu adevărul e mai bun decât bogatul mincinos.

„Versetul a fost interpretat ca exprimând raportul credinţă-erezie: bunul-simţ al oamenilor simpli, în materie de credinţă, este preferabil competenţei teologice rafinate, uneori înşelătoare (Epit. 28, 4)”[6].

„Prin bogat se înţelege numai cel hărţuit de pofta după averi şi care-i împiedicat ca de nişte spini să aducă roada Logosului, după cum tot aşa stau lucrurile şi cu omul copleşit de gânduri înşelătoare, despre care se scrie în Cartea Pildelor că mai de preţ este săracul care umblă în neprihănirea sa[7].

7: Fiul înţelept păzeşte legea,

dar cel ce nutreşte dezmăţul îşi necinsteşte tatăl.

Nutreşte dezmăţul: SEP 4 are: paşte dezmăţul, adică păstoreşte dezmăţul: „Această imagine pastorală a fost speculată de Evagrie, pentru care păstorul este intelectul, iar oile sunt reprezentările pasiunilor din intelect (ibid., 344)”[8].

8: Cel ce-şi înmulţeşte avuţia prin camătă şi lăcomie

o adună pentru cel ce miluieşte săracii.

„Bogăţia adunată necinstit le revine, în cele din urmă, nevoiaşilor”[9]. Socotim că aceasta s-ar adeveri doar dacă citim versetul într-o lumină eshatologică, căci cele materiale nu se repartizează după dreptatea divină, cel mai adesea.

9: Cel ce-şi întoarce urechea să nu audă legea,

chiar el îşi defaimă rugăciunea.

10: Cel ce-i face pe oamenii drepţi să rătăcească pe cale rea

se nimiceşte pe sine însuşi;

nelegiuiţii vor trece prin propăşire,

dar într-însa nu vor intra.

„Un comentariu antic ilustrează ideea străbaterii bunătăţilor fără nici o satisfacţie prin două parabole evanghelice: fecioarele smintite şi bogatul şi Lazăr. Aceştia au fost pedepsiţi [excludem aici pe Lazăr! – n. n.] prin obligaţia de a contempla fericirea altora (Epit. 28, 12)”[10].

11: Bogatul se crede şi înţelept,

dar săracul deştept îl va osândi.

12: Prin ajutorul drepţilor multe laude se ridică,

dar locurile necredincioşilor sunt plasă pentru oameni.

13: Cel ce-şi acoperă propria sa răutate nu va propăşi,

dar cel ce cu grai se învinuie pe sine va fi iubit.

„Un text care prefigurează Taina Mărturisirii”[11].

14: Fericit e omul care din evlavie se teme de toate;

dar cel vârtos la inimă va cădea din rău în mai rău.

Evlavie: SEP 4 traduce prin cuminţenie: „una din marile virtuţi stoice, ευλάβεια [evlavia], amestec de precauţie, respect şi teamă în faţa lucrurilor şi evenimentelor vieţii. Poate că echivalarea cea mai adecvată, dar incompletă, ar fi băgare de seamă, precauţie. La Părinţi, termenul stoic capătă o nuanţă religioasă, însemnând frică de Dumnezeu, evlavie. Clement îi cunoaşte însă sensul clasic, filozofic (Stromate II, 32, 4)”[12].

Prima parte a versetului e citată pentru a atrage atenţia veghetorilor asupra slujirii celei sfinte: „Fiindcă trebuie să ştii că numai monahilor sfinţiţi [preoţi][13] şi celor care prin lupte şi pocăinţă s-au curăţit prin multe lacrimi şi se împărtăşesc cu preacuratele Taine ale lui Hristos, celor sfinţiţi şi celor mai evlavioşi, le-a fost afierosită de către Părinţi şi Apostoli slujirea [liturghia] unor asemenea lucruri [cele sfinte – n. n.] şi să se atingă de ele. Să nu îngădui intrarea în dumnezeiescul altar tuturor celor ce vor, ci numai, precum s-a spus, celor mai evlavioşi dintre părinţii şi fraţii tăi care au fost sfinţiţi, iar pe ceilalţi şi pe fraţii care umblă fără orânduială (II Tesaloniceni 3, 6.11) […] să-i opreşti”[14].

„Privegheaţi în rugăciune cu mintea trează, fiţi treji, fiţi concentraţi, nu staţi cu gurile căscate, scărpinându-vă, şi cu gândurile ici şi acolo, ci cu frică şi cu cutremur lucraţi la mântuirea voastră! Fericit este cel ce se teme de toate pentru evlavie. Mare bun e rugăciunea! Dacă te foloseşti mult când vorbeşti cu un om virtuos, câte bunătăţi nu vei dobândi când eşti învrednicit să vorbeşti cu Dumnezeu? Că rugăciunea este vorbire cu Dumnezeu”[15].

15: Leu flămând şi lup însetat

este cel ce, sărac fiind, stăpâneşte o naţiune săracă.

16: Un rege fără venituri e un mare asupritor;

dar cel ce urăşte nedreptatea, îndelung va trăi.

„Veniturile regelui rău sunt viciile şi falsele învăţături (Evagrie, ibid., 349)”[16].

17: Cel ce se pune chezaş pentru un învinuit de crimă

fugar va fi şi statornicie nu va avea.

Ceartă-l pe fiul tău, şi el te va iubi

şi frumuseţe îi va da sufletului tău;

el nu se va supune unui neam nelegiuit.

Primele două stihuri (restul e un adaos al Septuaginta): „Cine se pune chezaş pentru Satana se pune chezaş pentru nedreptatea lui şi făgăduieşte să-i dea înapoi roadele acestei nedreptăţi (Evagrie, ibid., 350). Evagrie pune versetul în legătură cu Luca 23, 25”[17].

Pentru stihurile 3-5 (v. 17a la Rahlfs): „Pentru Evagrie, neamul fără de lege este ceata demonilor (ibid., 351)”[18].

18: Cel ce umblă drept va fi ajutat,

dar cel ce umblă în căi strâmbe, în ele se va încurca.

19: Cel ce-şi lucrează pământul se va sătura de pâine,

dar leneşul va fi doldora de sărăcie.

Sărăcia e una „văzută sau nevăzută. De altfel, orice leneş trebuie să se înfăşoare în felurite vicii şi să se ţină deoparte de contemplarea lui Dumnezeu şi de bogăţiile duhului”[19].

20: Omul vrednic de încredere, mare binecuvântare va dobândi,

dar cel rău nu va rămâne nepedepsit.

21: Cel ce nu se sfieşte în faţa celor drepţi, acela nu-i om bun;

unul ca acesta te vinde pentru o bucată de pâine.

22: Omul invidios îi dă zor să se-mbogăţească

şi nu ştie că cel milostiv îl va stăpâni.

„Cei care se milostivesc astăzi, în veacul care vine vor fi miluiţi de Dumnezeu, vor deveni îngeri şi atunci le vor porunci necredincioşilor (Evagrie, ibid., 354)”[20].

23: Cel ce mustră purtările omului

va avea mai mult har decât cel care-i rosteşte linguşiri.

24: Cel ce-şi îndepărtează tatăl sau mama şi crede că nu păcătuieşte,

acela părtaş se face cu omul necredincios.

25: Omul găunos judecă la-ntâmplare,

dar cel ce se încrede în Domnul se poartă cu grijă.

Va avea mare grijă se opune lui la întâmplare. Credinciosul va judeca totul cu atenţie”[21].

26: Cel ce se încrede într-o inimă semeaţă, acela e nebun;

dar cel ce umblă în înţelepciune se va mântui.

27: Cel ce dă la săraci nu va fi în lipsă;

dar cel ce-şi întoarce ochiul, acela în mare lipsă va fi.

„Ciprian al Cartaginei întemeiază pe acest verset făgăduinţa că o avere pusă în slujba lui Hristos nu se poate epuiza (Binefacerea şi milostenia 9)”[22].

28: În locurile necredincioşilor cei drepţi suspină,

dar pe măsură ce ei pier, drepţii se vor înmulţi.

Socotim valabilitatea versetului ca pe una eshatologică, nu pentru viaţa de aici. Alte epoci vor fi generat viziuni mai optimiste…


[1] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 538

[2] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, XXIV, 4

[3] Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoinţe, XXII

[4] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 180

[5] SEP 4/I, p. 495

[6] SEP 4/I, p. 495

[7] Origen, Contra lui Celsus, VII, 23

[8] SEP 4/I, p. 496

[9] SEP 4/I, p. 496

[10] SEP 4/I, p. 496

[11] BBVA, p. 841

[12] SEP 4/I, p. 496

[13] Cuvântul poate fi aplicat şi cu referire la preoţii de mir.

[14] Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, XVIII

[15] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, XXX, 5

[16] SEP 4/I, p. 497

[17] SEP 4/I, p. 497

[18] SEP 4/I, p. 497

[19] Sf. Ioan Casian, Aşezămintele mânăstireşti, X, 21

[20] SEP 4/I, p. 497

[21] SEP 4/I, p. 498

[22] SEP 4/I, p. 498

 

Comentarii
  1. […] a întărit stâlpii porţilor tale: „Cf. Neemia 3, 3.6.13-15 (repararea porţilor şi punerea zăvoarelor de către […]

  2. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 28 Wed Nov 17, 2010 7:42 am CAPITOLUL 28 – Iubirea legii şi lauda facerii de bine. 1: Necredinciosul fuge când nimeni nu-l goneşte, dar dreptul ca un leu stă ţeapăn. Primul vers e folosit (şi) ca sfat pentru cei ce se opuneau ereziilor, acestea pătrunzând, în … Continue reading → […]

  3. […] Presupunem că vor fi interesaţi: Cristian Lisandru, Ziarul, Gabriela Savitsky, Adele Onete, Orfiv, Caius, Theodora Marinescu, Andrei, Tanya, Supravieţuitor, Gabi123, Ana Usca şi Vania. […]

  4. Buna ziua.
    Am o rugaminte la dumneavoastra, daca se poate. Eu tocmai ce m-am mutat cu blogul, daca se poate sa modificati si la dumneavoastra in blogroll.
    Noua mea adresa este: http://www.morosan.eu/
    Multumesc.

  5. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 28 […]

  6. […] Brankardierul, Mgabim, Maia, Olimpiu,  Vassyle, Vlad Cel Oribil, Gebelezis,  Plano 10, Vania,  Ioan Sorin,  Natasa,  , Pro Atitudine, George Valah, Caius,  Ana Usca, Aliosa,  KinR, Cristian Lisandru, […]

  7. […] Ilies, Gabi, Geanina, George,Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca,Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Mircea […]

  8. […] Ilies, Gabi, Geanina, George, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Mircea […]

  9. […] parere aveti? Vania,  Ioan Sorin,  Natasa,  , Pro Atitudine, George Valah, Caius,  Ana Usca, Aliosa,  KinR, Cristian Lisandru, […]

  10. […] Ilies, Gabi, Geanina, George,Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca,Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Mircea […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s