Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 18

Posted: 07/11/2010 in Proverbe

CAPITOLUL 18 – Prietenia şi înfrânarea limbii.

1: Omul care vrea să se despartă de prieteni caută pricini,

dar în toată vremea va fi vrednic de ocară.

Pricini sau pretexte: după Evagrie, pricinile, pretextele sunt păcatele, iar prietenii, toţi oamenii sfinţi de care acel om s-a legat prin virtute (ibid., 173)”[1].

2: Omul lipsit de minte nu are nevoie de înţelepciune,

că mai bine o duce cu nebunia.

3: când necredinciosul intră în adâncul răutăţilor, nici nu le bagă în seamă,

dar necinste şi ocară vin peste el.

Când necredinciosul cade în adâncul răutăţilor, dispreţuieşte. Cumplit lucru, cumplit lucru este, iubite, să fii prins în cursele diavolului! Un suflet ca acesta este prins atunci ca în nişte laţuri. Şi, după cum porcul se bucură când se tăvăleşte în mocirlă, tot aşa şi sufletul prins de obişnuinţa păcatului nu-şi mai dă seama de duhoarea păcatului. De aceea trebuie să priveghem, să fim cu mintea trează, ca de la început să nu lăsăm cale deschisă demonului; ca nu cumva demonul, întunecându-ne mintea şi orbindu-ne vederea sufletului, ca şi cum am fi lipsiţi de lumina soarelui, să ne facă să nu mai putem vedea razele Soarelui dreptăţii şi să cădem în prăpastie”[2].  „Numai cei lipsiţi de credinţă îşi pierd nădejdea când ajung în adâncul păcatelor. Necredinţa nu-i lasă să se uite în sus la Dumnezeu şi să se întoarcă acolo de unde au căzut. Acest gând spurcat, aşezat ca un jug pe grumazul sufletului lor, îi sileşte să caute în jos şi-i împiedică să privească în sus, la Stăpânul lor”[3].

Când necredinciosul coboară în adâncul relelor, se acoperă de dispreţ. Şi s-a coborât foarte mult în adâncul răutăţii potrivnicul lui Dumnezeu, din lipsa lui de minte. Căci, refuzând să se îndrepteze prin adevăr, se acoperă de putreziciunea gândurilor sale”[4].

4: Apă adâncă este cuvântul în inima omului

şi râu ce tresaltă şi fântână de viaţă.

„Unele comentarii patristice citesc versetul în lumina textului evanghelic Ioan 7,38: Râuri de apă vie vor curge din sânul lui[5].

„Să vă învrednicească Domnul să beţi din izvorul înţelepciunii. Căci câţi au băut din el au uitat de ei înşişi, ieşind întregi din omul cel vechi. Şi de la izvorul înţelepciunii au fost călăuziţi la alt izvor, la cel al iubirii, care niciodată nu cade (I Corinteni 13, 8)”[6].

5: Nu e bine să-i dai cinstire omului fără Dumnezeu,

şi nici potrivit ca omului drept să-i răpeşti, la judecată, dreptatea.

Versetul e reamintit, celor din timpul său, de către Sfântul Vasile cel Mare în Scrisori, 244, 1.

6: Buzele nemintosului îl duc în necazuri,

iar gura lui îndrăzneaţă cheamă moartea.

„Evagrie: Dacă moartea se naşte din trufie şi ea desparte sufletul de viaţa adevărată, atunci trufia ne desparte de Cel care a spus: Eu sunt viaţa (ibid., 176)”[7].

7: Gura celui fără minte e prăbuşirea lui,

iar buzele lui sunt laţ pentru sufletul său.

8: Pe cei leneşi îi biruie frica,

iar sufletele oamenilor afemeiaţi vor flămânzi.

Oameni afemeiaţi: SEP 4 are bărbaţi molateci, „gr. ανδρόγυνοι: androginii sunt detestaţi pentru felul lor molatic, femeiesc de viaţă. Acuza implicită este că ei îşi neagă bărbăţia. Nu întâmplător ei fac pereche, în acest verset, cu leneşii. ♦ Evagrie: Androgin este cel care nu-l poate învăţa pe altul şi nu poate învăţa de la altul (ibid., 178)”[8].

9: Cel ce nu se ajută pe sine prin faptele sale

e frate cu cel ce pe sine se nimiceşte.

„Evagrie interpretează versetul în legătură cu II Timotei 2, 21: Dacă cineva se curăţă de orice întinare, va fi vas folositor pentru stăpân (ibid., 179)”[9].

10: Numele Domnului, din măreţia tăriei;

alergând la el, drepţii se înalţă.

„Evagrie: Numele Domnului denumeşte cunoaşterea (gnoza) lui Dumnezeu (ibid., 180)”[10].

11: Averea omului bogat e cetate tare,

dar slava ei aruncă umbră largă.

12: Înainte de prăbuşire inima omului se înalţă,

dar înainte de mărire se smereşte.

13: Cel ce răspunde înainte de a auzi,

nebun este şi ocară sieşi.

„Evagrie recomandă citarea versetului împotriva celor care se apucă să-i înveţe pe alţii despre Dumnezeu fără să fi primit cunoaşterea (gnoza) de la Dumnezeu (ibid., 182)”[11].

14: Sluga înţeleaptă potoleşte mânia omului,

dar pe cel laş cine-l va suferi?

„Evagrie glosează astfel pe marginea versetului: Precum se spune că Domnul nostru devine leopard flămând (Osea 13, 7-8) pentru cei nepăsători şi piatră de poticnire (Romani 9, 32-33) pentru necredincioşi, la fel se spune că El devine apucat/uşor de aprins pentru păcătoşi. De asemenea, se poate ca Solomon să-l numească apucat pe cel rău şi pe fiecare demon căzut din virtute şi cunoaştere (ibid., 183)”[12].

Versul al doilea apare, într-o epistolă, într-o formă curioasă: „Omul este, precum ştii, o fiinţă care nu suportă uşor, cum zice Scriptura: Cine va suporta un om, mai ales un bătrân descurajat?”[13].

15: Inima celui ce gândeşte câştigă pricepere,

iar urechile înţelepţilor caută cugetarea.

16: Când omul dă, darul său îl lărgeşte

şi printre cei puternici îl aşază.

„Pentru Evagrie, darul omului este viaţa dreaptă (ibid., 184)”[14].

17: Omul drept se învinuie pe sine când începe să vorbească,

dar dacă pârâşul sare asupră-i, acela e mustrat.

„Prima parte a versetului Septuagintei a fost comentat de Părinţi: A ne acuza singuri ne ajută să ne mântuim (Origen, Hom. Lev. 3, 4 şi Didim, Epit. 18, 24)”[15].  „Că nu este păcat, chiar foarte mare, care să biruie iubirea de oameni a lui Dumnezeu, dacă ne pocăim la timpul cuvenit, dacă ne cerem iertare”[16].  „De foarte mare ajutor este mărturisirea pentru îndreptarea păcatelor, după cum tăgăduirea păcatului măreşte şi mai mult păcatul”[17].

„Aşadar, să nu aşteptăm pe pârâşul nostru, să luăm asupra noastră înaintea lui sarcina sa şi să îmblânzim pe Judecătorul prin înţelepciunea noastră”[18].  „Când cineva dintr-un motiv, chipurile binecuvântat şi de suflet folositor, se tulbură şi se întristează şi se supără împotriva aproapelui, e vădit că aceasta nu e după Dumnezeu. Fiindcă toate cele ale lui Dumnezeu sunt paşnice şi folositoare şi duc pe om la smerenie şi la osândirea de sine. Căci se spune: Dreptul de la întâiul său cuvânt se face pârâşul său. Cel ce pare să voiască ceva după Dumnezeu şi e împiedicat de cineva, iar din această pricină osândeşte pe cel ce l-a împiedicat şi-l bârfeşte, arată prin aceasta că gândul lui încă de la început nu era după Dumnezeu. Căci s-a spus: Din roadele lor îi veţi cunoaşte pe ei (Matei 7, 16). Fiindcă cel ce şi-a pus în gând ceva după Dumnezeu şi a fost împiedicat să-l împlinească, mai degrabă se smereşte şi se socoteşte pe sine nevrednic şi îl socoteşte pe cel ce l-a împiedicat ca pe un proroc”[19].

„Păcatul are ruşine, păcatul are ocară şi moştenire – necinstea; pocăinţa are îndrăznire, pocăinţa are post, pocăinţa are dreptate. […] Satana, ştiind că păcatul e însoţit de ruşine, care e în stare să îndepărteze pe păcătos de păcat, iar pocăinţa este însoţită de îndrăznire, care e în stare să atragă pe cel care se pocăieşte, a schimbat rânduiala şi a dat pocăinţei ruşinea, iar păcatului, îndrăznirea”[20]. De aici, uşurinţa multora de a păcătui şi greutatea în a-şi mărturisi păcatele.  „Cum vom dobândi, dar, smerenia cea mântuitoare şi vom îndepărta buboiul pierzător al mândriei? Dacă în toate împrejurările vieţii vom pune în practică smerenia şi dacă vom face totul, ca să nu ne vatăme  mândria. Că sufletul ia chipul ocupaţiilor noastre, ia înfăţişarea celor ce facem şi se aseamănă cu ele. Să-ţi fie, dar, deprinse cu smerenia şi înfăţişarea şi haina şi mersul şi statul şi hrana şi aşternutul şi casa şi toate lucrurile din casă. Cuvântul, cântecul şi vorba cu vecinii să fie mai degrabă măsurate decât îngâmfate. Nu întrebuinţa vorbe umflate şi meşteşugite, nici nu folosi glas afectat în cântecele tale. Nu fi mândru şi grav în vorbirile tale, ci îndepărtează orice lăudăroşenie. Fii îndatoritor cu prietenii, blând cu slugile, răbdător cu cei ce te supără, milostiv cu cei de jos. Mângâie pe cei năpăstuiţi, cercetează pe cei bolnavi; nu privi de sus pe nimeni; vorbeşte cu blândeţe, răspunde cu bucurie celui ce te întreabă; fii binevoitor cu toată lumea; când vorbeşti, nu te lăuda şi nici nu pune pe alţii să te laude; nu primi cuvinte necuviincioase; ascunde, pe cât poţi, însuşirile şi faptele tale bune; când păcătuieşti, învinovăţeşte-te şi nu aştepta mustrările altora, ca să te asemenea omului celui drept […]. Nu fi aspru când dojeneşti, nici grabnic şi pătimaş când mustri, că şi aceasta este tot mândrie. Nu osândi pe alţii pentru toate fleacurile, ca şi când tu ai fi cu desăvârşire drept. […] Pe scurt, urmăreşte atât de mult smerenia ca şi cum ai fi îndrăgostit de ea. Îndrăgeşte-o şi te va slăvi. Aşa vei merge pe calea care duce cu bine la slava cea adevărată, slava îngerilor, slava lui Dumnezeu”[21].

18: Sorţii pun capăt certurilor

şi hotărăsc între cei puternici.

19: Un frate ajutat de un frate e ca o cetate înaltă şi tare

şi e tot atât de puternic ca un palat bine temeluit.

Versetul „este des invocat de Părinţi ca îndreptar pentru viaţa obştească: e. g. Grigore din Nazianz, Discursuri 11, 1; Varsanufie, Scrisori 109”[22].

„Căci dacă fraţii noştri se odihnesc şi sunt ocrotiţi prin noi, aflăm şi noi prin ei odihna desăvârşită”[23].  Apoi, „să mai ştie iubirea ta că toată lupta diavolului este să ne despartă unii de alţii”[24].  „Dar fie ca noi toţi să fim ajutaţi de Fratele nostru cel Mare, înţeleg de Iisus. Căci El a binevoit să ne facă pe noi fraţi ai Săi. Şi aşa suntem fericiţi de îngeri. Avem un astfel de Frate puternic, ca să ne facă şi pe noi puternici; tare, ca să împartă cu noi prăzile luate de la vrăjmaşi; arhistrateg (suprem conducător de oşti), ca să zdrobească în război pe vrăjmaşii care poartă război împotriva noastră; Doctor, ca să împace pe omul nostru cel dinăuntru cu cel din afară ce se supune lui; hrănitor, care ne hrăneşte cu hrană duhovnicească; viu, ca să ne facă vii; milostiv, ca că ne miluiască; îndurător, ca să se îndure de noi; Împărat, ca să ne facă împăraţi; Dumnezeu, ca să ne facă dumnezei”[25].

20: Omul îşi umple pântecele din roadele gurii sale

şi cu roadele buzelor sale se va sătura.

21: Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii,

iar cei ce şi-o stăpânesc îi vor mânca roadele.

„Evagrie: Sufletul este în stare să dea moarte şi viaţă, ceea ce ne îngăduie să arătăm că el are liber arbitru (ibid., 186)”[26].

„Păziţi-vă, dar, limba mai mult decât lumina ochilor! Limba este cal împărătesc; dacă-i pui frâu şi o înveţi să meargă frumos, împăratul se va odihni pe ea şi va sta pe ea; dar dacă o laşi să umble fără frâu şi să zburde, ajunge căruţa diavolului şi a demonilor!”[27].

22: Cel ce şi-a găsit o femeie bună, bune daruri şi-a aflat

şi desfătare a primit de la Dumnezeu.

23: Cel ce o îndepărtează pe femeia bună, bunătăţile şi le îndepărtează,

iar cel ce ţine o adulteră e nebun şi necredincios.

„Textul Masoretic omite acest verset”[28].  „Constituţiile apostolice îşi întemeiază pe acest verset legislaţia în materie de conduită matrimonială (6, 14, 4)”[29].  La fel, Sfântul Vasile cel Mare, în Scrisori, 199, 21.

Un comentariu trece mai departe, luând versetul doar ca punct de plecare: „precum ne opreşte să ne îndulcim de cele vădit urâte şi neîndoielnic osândite, aşa nu ne lasă să bârfim cele cinstite ca necinstite. Căci e acelaşi păcat să învrednicim de iubire ceea ce e mai bine să ocolim, şi a lipsi de cinstire ceea ce e rău să ocolim”[30].

24: Săracul răspunde cu rugăciuni,

iar bogatul răspunde cu asprime.

25: Omul binevoitor într-o adunare

e mai prieten decât un frate.

„Acest verset şi primele două din capitolul următor sunt omise în ediţia Rahlfs”[31].


[1] SEP 4/I, p. 458

[2] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, XXII, 4

[3] Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 18

[4] Sf. Chiril al Ierusalimului, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, I, 4

[5] SEP 4/I, p. 459

[6] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 207

[7] SEP 4/I, p. 459

[8] SEP 4/I, p. 459

[9] SEP 4/I, p. 459

[10] SEP 4/I, p. 459

[11] SEP 4/I, p. 459

[12] SEP 4/I, p. 460

[13] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 56

[14] SEP 4/I, p. 460

[15] SEP 4/I, p. 460

[16] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, XIX, 4

[17] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, XX, 2

[18] Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 18

[19] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 455

[20] Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăinţă, VIII

[21] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, XX, 7

[22] SEP 4/I, p. 460

[23] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 6

[24] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 69

[25] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 109

[26] SEP 4/I, p. 460

[27] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LI, 5

[28] BBVA, p. 822

[29] SEP 4/I, p. 461

[30] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre închinarea şi slujirea în Duh şi Adevăr, VIII

[31] BBVA, p. 822

 

Comentarii
  1. […] de laudă şi mulţumire Providenţei divine. După Atanasie, e psalmul chemării […]

  2. […] toată ziua era purtat în braţe, ca un mameluc. Da’ io nu stau, că mă pot deplasa şi singură! Adevărat, Taras ieşea pe […]

  3. […] negura vremilor, o prinţesă fusese vrăjită de-o vrăjmaşă să se preschimbe-n broască până ce un bărbat o va săruta, fie aceasta dintr-un tainic imbold […]

  4. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 18 Sun Nov 07, 2010 8:24 am CAPITOLUL 18 – Prietenia şi înfrânarea limbii. 1: Omul care vrea să se despartă de prieteni caută pricini, dar în toată vremea va fi vrednic de ocară. „Pricini sau pretexte: după Evagrie, pricinile, pretextele sunt păcatele, iar prietenii, toţi oamenii … Continue reading → […]

  5. […] şi-a scuturat coama – e zodia meteorilor şi-n pragul uşilor, […]

  6. […] Răzvanrc, Supravieţuitor, Mirela Pete, Ragnar, Cristian Dima, Gabriela Elena, Ana Usca, Vania, Nataşa, tizul Caius şi […]

  7. […] Ramona Sandrina Ilie, Lucia Verona, George Serban,Augustin Radescu, Renata, Vania, Caius, Ana Usca, Ioan Sorin Usca, Natasha, Orfiv, Victor Ponta,  DRAGON, Hai ca se poate!, Elisa, Zina, Dale de cultura, Chat Noir, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s