Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 13

Posted: 02/11/2010 in Proverbe

CAPITOLUL 13 – Alte sfaturi.

1: Copilul isteţ e ascultător faţă de tatăl său,

dar cel neascultător se va nimici.

2: Omul bun va mânca din roadele dreptăţii,

dar vieţile nelegiuiţilor se vor sfârşi de timpuriu.

Roadele dreptăţii: spiritualizare a sensului de către Septuaginta. Textul Masoretic are rodul gurii. Tema morţii timpurii este proprie Septuagintei”[1].

3: Cel ce-şi păzeşte gura, sufletul şi-l păzeşte;

dar cel care-şi pripeşte buzele, frică-şi va aduce sieşi.

„Celui ce-şi încuie limba i se deschide uşa cunoaşterii. Cine-şi leagă buzele stă în împrejmuirea gândurilor proprii. Bărbatul tăcut îşi păzeşte mintea nedusă în robie. Bărbatul tăcut observă de sus cursele fiarelor inteligibile [demonilor]”[2]. „Cine tace întru cunoştinţă, acela îşi păzeşte comoara pe care o are şi şi-o procură pe cea pe care nu o are. Dar cel repezit cu buzele o risipeşte şi pe cea pe care o are şi nu suportă nici ca ea să se strângă în alţii”[3].

4: Cel fără nici o treabă o duce-ntr-o poftă,

dar mâinile celor harnici se află-n luare-aminte.

„Acest verset e unul din pasajele scripturistice pe care se întemeiază principiul muncii manuale în viaţa ascetică (Pateric. Colecţia sistematică, Antonie 7,1; Ioan Casian, Inst. X, 21, 4; Regula Maestrului 50, 2-4; Regula Sfântului Benedict 48, 1)”[4].

„Poartă grijă de lucrul mâinilor, şi aceasta, dacă este cu putinţă, zi şi noapte, ca să nu îngreuiezi pe nimeni, dar mai ales să ai de unde da şi altora, precum îndeamnă Apostolul Pavel (I Tesaloniceni 2, 9; II Tesaloniceni 2, 8; Efeseni 4, 28). Cu deosebire, însă, ca să te lupţi şi prin aceasta împotriva dracului trândăviei şi să risipeşti şi toate celelalte pofte ale vrăjmaşului. Căci în vremea nelucrării năvăleşte asupra ta dracul trândăviei şi întru pofte se află tot omul leneş, precum se zice”[5].  „Aşa cum cel ce nu lucrează cu mâinile pofteşte mâncărurile – căci tot cel ce nu lucrează e în pofte -, dar nu se împărtăşeşte de ele, ci flămânzeşte din pricina lipsei celor necesare, tot aşa şi cel ce nu se îngrijeşte de lucrarea gândirii deschide intrarea unor gânduri extrem de variate şi, însoţindu-se cu ele din trândăvie şi zăbovind în ele, se aseamănă [fiului risipitor] celui plecat în ţară îndepărtată şi care mânca hrana porcilor şi nu se sătura (Luca 15, 13-16). Şi iată cum, nemeditând cuvintele dumnezeieşti, ajunge nelucrător, şi ca nelucrător nu primeşte de mâncare; iar nehrănit cu pâinea cuvintelor dumnezeieşti moare, bolind de necunoaşterea lui Dumnezeu”[6].

5: Omul drept urăşte vorba nedreaptă,

dar necredinciosul e ruşinat şi n-are încredere.

6: Dreptatea îi păzeşte pe cei lipsiţi de răutate,

dar pe cei necredincioşi îi face răi păcatul.

7: Sunt unii care, neavând nimic, se îmbogăţesc,

şi sunt alţii care se umilesc în mijlocul multor bogăţii.

„Textul Masoretic are: Este câte unul care face pe bogatul şi n-are nimic, [altul] face pe săracul şi e plin de bogăţii. Septuaginta dă alt sens, pretându-se la comentarii pe linie stoică: după Clement Alexandrinul, omul de bine nu încearcă nici o dorinţă (Pedagogul III,  35, 5-36, 1-3). Augustin consacră o întreagă omilie versetelor 7-8 punându-le în legătură cu II Corinteni 8-9: Cunoaşteţi mărinimia Domnului vostru Iisus Hristos care pentru voi din bogat s-a făcut sărac, ca să vă îmbogăţească cu sărăcia Lui. Augustin interpretează astfel: Săraci în bordeiele lor, creştinii sunt bogaţi în sufletele lor. Păzeşte în inima ta bogăţiile pe care le datorezi sărăciei Domnului Dumnezeului tău (Serm. 36, 4.11)”[7].  Comentariul următor pleacă mai degrabă de la textul ebraic (deşi logica arată că va fi folosit un text grec mai apropiat celui ebraic): „Într-această lume sunt mulţi care deţin o mare cantitate de aur, dar nu sunt vădiţi tuturor, ci în ochii a cât mai mulţi cu putinţă, ei duc o viaţă moderată, fără să se trufească în vreun fel cu proprietăţile lor, cu clădirile, cu mobilierul, cu casnicii-slujitori şi cu cirezile de vite. În felul acesta ei păstrează ascunsă comoara lor şi în deplină siguranţă. Dar există mulţi, care n-au nici un fel de aur dar care, prin talentul lor de a descrie multe feluri de case şi mobila din ele, lasă impresia că au mult aur. În felul acesta zăpăcesc ascultătorii cu părutele lor bogăţii considerându-se ei înşişi bogaţi, în timp ce ei sunt săraci şi nevoiaşi”[8].

8: Bogăţia omului e răscumpărarea vieţii lui,

dar săracul nu suferă ameninţarea.

„Cel ce se sileşte să se urce la ceruri trebuie să aibă facerea de bine bun toiag de călătorie; să împartă adică celor nevoiaşi averile sale, ca să aibă parte de odihna cea adevărată. Dacă eşti bogat, te vei mântui împărţindu-ţi averile”[9].  „Milostenia să te răscumpere de păcat. Răscumpărarea bărbatului este bogăţia lui. Fă-ţi tovarăşi ai rugăciunii tale pe mulţi din oropsiţii soartei şi va fi alungat de la tine orice gând de desfrânare!”[10].  „Trebuie să cunoască cineva că binele milosteniei, că harul ei este aşa de mare că poate ierta păcatele. Căci zice proorocul: Răscumpărarea  bărbatului este însăşi bogăţia lui. […] Dar Domnul însuşi zice: Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru cel din ceruri milostiv este (Luca 6, 36). […] Aceasta e virtutea care ia în chip deosebit ca pildă pe Dumnezeu. Căci ea este o însuşire proprie Lui (Îl caracterizează pe El). De aceea trebuie să luăm aminte, cum am spus, la scopul ei şi să facem milostenie întru cunoştinţă”[11].

Săracul nu poate suferi ameninţarea. Dar nici nu-ţi pierde nădejdea, că n-ai nimic din cele râvnite de oameni. Dimpotrivă, gândeşte-te şi la bunătăţile pe care le ai de pe acum de la Dumnezeu, dar şi la cele ce-ţi sunt păstrate, prin făgăduinţă, pentru mai târziu”[12].

9: Drepţii au pururea lumină,

dar lumina necredincioşilor se va stinge.

Sufletele viclene se rătăcesc în păcate,

dar drepţii au îndurare şi miluiesc.

Ultimele două stihuri sunt un plus al Septuaginta.

„Origen subliniază opoziţia între cele două lumini: prima este lumina lui Hristos, adevărată, autentică; a doua, lumina diavolului, care se deghizează în înger de lumină, menită să se stingă (Hom. Jud. 1, 1)”[13].

„Când auzi pe Solomon zicând […]: Celor drepţi le izvorăşte pururea lumină din faţa Domnului, gândeşte că ei pătimesc aceasta asemenea îngerilor, prin harul dumnezeiesc, privind pururea faţa Domnului, din care se răspândeşte lumina ca dintr-un izvor. Căci omul se face şi este un alt înger pe pământ, ca să nu zic un alt dumnezeu, şi se întoarce la darul chipului prin harul Domnului”[14].

10: Omul rău cu sudalmă face răul,

dar cei ce se cunosc pe ei înşişi sunt înţelepţi.

11: Averea adunată cu fărădelege se va împuţina,

dar a celui ce o strânge cu bună-credinţă se va înmulţi.

Dreptul se îndură şi împrumută.

După Clement Alexandrinul, primul stih îi vizează pe cei zgârciţi şi nedrepţi[15].

12: Mai bun este cel ce începe să ajute din inimă

decât cel ce făgăduieşte şi-l face pe altul să spere;

căci dorinţa cea bună e pom al vieţii.

„Prin aceste cuvinte învaţă că poftele cele bune şi curate sunt cele în Domnul cel viu”[16].

13: Cel ce nu-şi ia lucrul în serios, nici el nu va fi luat în serios;

dar cel ce se teme de poruncă e sănătos la suflet.

14: Fiului viclean nimic nu-i este bun;

dar servul înţelept va dobândi fapte spornice

şi calea lui se va îndrepta.

15: Legea înţeleptului e izvor de viaţă,

dar cel fără minte de laţ va muri.

16: Cunoaşterea cea bună dă dar;

a cunoaşte legea e un dar al cugetului bun,

dar căile celor uşuratici tind către pierzanie.

17: Tot isteţul lucrează-ntru cunoaştere,

dar cel lipsit de minte îşi întinde sieşi răul.

18: Regele nesăbuit va cădea în necaz,

dar solul înţelept îl va izbăvi.

19: Învăţătura îndepărtează sărăcia şi ocara,

iar cel ce şi-a însuşit mustrările va fi slăvit.

20: Dorinţele credincioşilor îndulcesc sufletul,

dar lucrurile necredincioşilor sunt departe de cunoaştere.

21: Cel ce umblă cu înţelepţii înţelept va fi,

dar cel ce umblă cu descreieraţii, aşa va fi cunoscut.

„Căci nu se cuvine să ne adunăm cu cei vicioşi, dar, cu cei ce se silesc să fie cuviincioşi, întâlnirea e fără primejdie”[17].

22: Pe păcătoşi îi urmăreşte răul,

dar pe cei drepţi îi va ajunge binele.

23: Omul bun îşi va lăsa moştenitori pe fiii fiilor,

dar bogăţia necredincioşilor e strânsă pentru cei drepţi.

„Omul bun va avea nepoţi şi strănepoţi, o lungă descendenţă. ♦ Textul Masoretic are îşi va lăsa moştenirea fiilor săi. Ideea conform căreia, în cele din urmă, averea necredincioşilor va ajunge pe mâna drepţilor apare mai cu seamă în Ecclesiast. ♦ După Evagrie, averea necredincioşilor este răutatea. Cei drepţi şi-o vor însuşi (adică o vor face să dispară) prin învăţătura lor bună, fie acum, pe pământ, fie în viaţa cealaltă (ibid., 134)”[18].

24: Drepţii vor petrece mulţi ani în bogăţie,

dar nedrepţii degrab vor pieri.

25: Cel ce cruţă nuiaua îşi urăşte fiul,

dar cel care-l iubeşte îl mustră cu grijă.

„Verset citat de Părinţi în legătură cu metoda de corecţie a novicilor în comunităţile monastice (Vasile cel Mare, Regula mare 7; Regula mică 4; 159; 183). Didascalia apostolilor oferă o interpretare spirituală: nuiaua (βακτηρία) simbolizează Cuvântul lui Dumnezeu care trebuie predat, chiar prin mijloace constrângătoare, copiilor Lui (cap. 22)”[19].

„Precum părinţii iubitori de fii îşi întorc cu mustrări, din iubire, pe fiii lor care fac lucruri nesăbuite, aşa şi Dumnezeu îngăduie încercările ca pe un toiag care-i întoarce pe cei vrednici de la viclenia diavolului”[20].  „Căci mustrarea, chiar şi din partea unui vrăjmaş, poate să nască adeseori dorinţa de îndreptare la omul de bun simţ; iar vindecarea păcatelor se face cu pricepere de către cel care iubeşte sincer”[21].  „Nemilostiv nu este cel care ceartă, ci cel care tace, după cum desigur nemilostiv este cel care lasă veninul înăuntru în cel muşcat de şarpe veninos, nu cel care-l scoate. Acesta [cel ce nu ceartă] risipeşte şi dragostea”[22].

26: Omul drept mănâncă şi-şi satură sufletul,

dar sufletele necredincioşilor vor duce lipsă.

„Septuaginta spiritualizează sensul versetului, adăugând sufletul. Origen comentează în acest sens: Solomon se referă aici la hrana spirituală, destinată sufletului (Contra Celsum 7,24)”[23].  „Trebuie să luăm aminte că tocmai hrana sufletului e vizată în binecuvântarea legii; ea satură nu amestecul omenesc, ci numai sufletul singur”[24].

„Să căutăm, dar, şi noi hrana pe care ne-o dă Cuvântul pentru săturarea sufletelor noastre pentru ca, potrivit cu cele ce ne hrănim, să scoatem din noi nu orice cuvânt, ci cuvânt bun”[25].


[1] SEP 4/I, p. 442

[2] Teolipt al Filadelfiei, Cuvinte duhovniceşti, X, 3

[3] Teolipt al Filadelfiei, Cuvinte duhovniceşti, X, 8

[4] SEP 4/I, p. 442

[5] Evagrie Ponticul, Schiţă monahicească, în care se arată cum trebuie să ne nevoim şi să ne liniştim, 8

[6] Teolipt al Filadelfiei, Cuvinte duhovniceşti, VI, 2

[7] SEP 4/I, p. 443

[8] Sf. Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, V, C-1

[9] Clement Alexandrinul, Pedagogul, III, 39, 2

[10] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, XIV, 8

[11] Ava Dorotei, Felurite învăţături, XIV, 8

[12] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, III, 6

[13] SEP 4/I, p. 443

[14] Calist Catafygiotul, Despre viaţa contemplativă , 76

[15] Cf. Clement Alexandrinul, Pedagogul, III, 91, 3

[16] Clement Alexandrinul, Stromate, III, 103, 4

[17] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre închinarea şi slujirea în Duh şi Adevăr, XIV

[18] SEP 4/I, p. 444

[19] SEP 4/I, p. 445

[20] Petru Damaschin, Învăţături duhovniceşti, I

[21] Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, 7, 1

[22] Sf. Vasile cel Mare, Regulile mici, 4

[23] SEP 4/I, p. 445

[24] Origen, Contra lui Celsus, VII, 24

[25] Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, IX, 3

 

Comentarii
  1. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 13 Tue Nov 02, 2010 7:31 am CAPITOLUL 13 – Alte sfaturi. 1: Copilul isteţ e ascultător faţă de tatăl său, dar cel neascultător se va nimici. 2: Omul bun va mânca din roadele dreptăţii, dar vieţile nelegiuiţilor se vor sfârşi de timpuriu. „Roadele dreptăţii: spiritualizare a … Continue reading → […]

  2. […] lui Aurel o luă la vale încă de pe la începutul său, însă acum mişcarea acesteia spre hăuri păru să accelereze, […]

  3. […] Spre deosebire de alţi motani, Taras nu prea se sinchisea de modă. O simplă pătură, ca să nu lase păr pe pat, şi se trântea fără griji, lăsând vremea să treacă în voia sa, căci aşa sunt cazacii, firi dârze şi, totuşi, extrem de simple. This entry was posted in Creaţii. Bookmark the permalink. ← Poşeta […]

  4. daniel spune:

    Doamne ajuta!
    Textele Comisiei Teologice Mixte de Dialog dintre Ortodocși și Catolici nu ajung în Sinoadele Bisericilor Ortodoxe pentru discuție și aprboare a declarat Mitropolitul Ierotheos al Nafpaktei și Sfântul Vlasie
    http://graiulortodox.wordpress.com/ve%C8%99ti/

  5. […] through the original work at the appearence of Halley’s Comet and concludes at the Battle of Hastings in […]

  6. […] spunea Ludovic Orban, îşi permit să ne dea nouă sfaturi socio-economice, în ciuda prezenţei Preşedintelui României, Domnul Traian Băsescu, în faţa căruia tremură, parcă în criză de Parkinson, tot spectrul […]

  7. […] Augustin, Natasa, Caius, Madi, , Gabriela Savitsky, Tanya, Supravieţuitor,  Elisa, Ana Usca, Ion Usca, Teo Negură, Cristian […]

  8. […] Natasa, Caius, Madi, , Gabriela Savitsky, Theodora Marinescu, Supravieţuitor,  Elisa, Ana Usca, Ion Usca, Teo Negură, Cristian […]

  9. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss Sunshine, Mnealui, Monica […]

  10. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss Sunshine, Mnealui, Monica […]

  11. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  12. […] Caius, Ana Usca, Ioan Sorin Usca, Natasha, Orfiv, Hai ca se poate!, Dale de cultura, Chat Noir,  World of Solitaire, Teo Negură, […]

  13. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  14. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  15. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  16. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  17. marius spune:

    Doamne ajuta!
    imi place ideea dvs de a face comentariile la SFINTA SCRIPTURA porinind de la editia parintelui Anania, personal mi se pare mai clara decit alte editii, ierta-ti de intrebare
    acelasi lucru ati avut dvs in vedere ?
    multumesc anticipat pentru raspund
    marius mult pacatosul

  18. […] Savitsky,Geanina, George, Giana, G1B2I3, Gigi Rusu, Teo Negură, Hai ca se poate, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Lu, Luka, Madi, Melami,Mika, Mirela, Miss […]

  19. Vania spune:

    Mi-a părut cea mai bună ediţie. Ar fi prea mult să explic de ce şi pentru ce…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s