Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 7

Posted: 27/10/2010 in Proverbe

 

CAPITOLUL 7 – A te feri de desfrânare.

 

Capitolul reprezintă o „scenă pitorească, în care se descrie tehnica de seducere folosită de o soţie adulteră, mult mai periculoasă, în opinia autorului, decât prostituata profesionistă, care nu vrea decât un dumicat de pâine. Adultera însă vrea plăcerea pentru plăcere”[1]:

 

1: Fiule, păzeşte-mi cuvintele

şi din poruncile mele fă-ţi un sfat de taină.

2: Fiule, cinsteşte-L pe Domnul şi te vei întări

şi-n afară de El nu te teme de altul.

„Origen invocă acest verset împotriva fricii, în Exhortaţie la martiriu 21”[2].  „Dacă vreodată, izvorâtă din cugetarea cărnii, se va năpusti peste noi frica de judecători care ne ameninţă cu moartea, să le spunem atunci cuvântul din Pilde”[3].

„Înţelegem că a cinsti pe Dumnezeu înseamnă a te teme de păcat şi a urma poruncile date de Dumnezeu”[4].

3: Păzeşte poruncile mele şi vei fi viu,

păzeşte-mi cuvintele ca pe lumina ochilor;

pune-ţi-le pe degete,

înscrie-ţi-le pe tăbliţa inimii.

„Vedeţi, aşadar, fraţilor, şi ţineţi predaniile pe care le primiţi acum şi înscrieţi-le pe latul inimii voastre”[5].

4: Spune-i înţelepciunii să-ţi fie soră,

minte cuprinzătoare agoniseşte-ţi,

„Interpretarea lui Origen: trebuie să considerăm Înţelepciunea nu doar ca pe o soţie, ci şi ca pe o soră, pentru a o da în căsătorie şi altora, care o râvnesc, aşa cum a făcut Avraam cu Sara (Hom. Gen. 6, 1). Evagrie interpretează versetul în lumina doctrinei sale spirituale, văzând în Înţelepciune contemplaţia celor trupeşti şi netrupeşti[6].

„Autorul Proverbelor, cunoscând ambiţia oamenilor şi că noi cu toţi iubim strălucirea înţelepciunii, prin laudele aduse înţelepciunii ne îndeamnă sufletele să ne-o însuşim fără lenevie şi fără superficialitate”[7].  „Deci să ne facem familiare virtuţile, silindu-ne să rodim cât mai mult în ele. Unul, de pildă, rodeşte înţelepciunea întru cunoştinţă, altul câştigă blândeţea şi nemânierea, sau vreun alt  lucru din acestea, pe care îşi propune să-l dobândească”[8].

5: ca să te păzească de femeia necunoscută şi vicleană

când te amăgeşte cu daruri de vorbe.

6: Că, dacă-n casa ei se uită pe fereastră-n uliţă,

7: şi printre feciorii nemintoşi îl vede pe unul mai fără minte

8: trecând pe lângă colţul casei

9: şi vorbind seara, pe-ntuneric,

în liniştea şi-n negura nopţii,

„Liniştea nopţii face un contrast semnificativ cu agitaţia femeii, lucru specific Septuagintei”[9].

10: atunci femeia îi iese înainte arătând ca o desfrânată

din cele ce-i fac pe tineri să-şi iasă din minţi.

Îi fac pe tineri să-şi iasă din minţi: „literal: care face ca inimile tinerilor să-şi ia zborul. Întregul pasaj este construit pe ideea zborului legat de uşurătate. A se vedea şi versetul următor”[10].

11: Că răsfăţată este şi neastâmpărată,

ale cărei picioare nu-s făcute pentru casă;

SEP 4 traduce: Dând din aripi, neruşinată… Zborul legat de uşurătate menţionat la versetul anterior.

12: ea, când pe-afară se dezmiardă,

când pe la tot colţul uliţei pândeşte,

13: după care se apucă şi-l sărută

şi cu chip neruşinat îi zice:

14: „Am adus o jertfă de pace,

astăzi mi-am plinit făgăduinţele,

„Seducţia începe cu o mască de evlavie. Pentru jertfa de pace vezi Levitic cap. 3 şi 7”[11].

15: de aceea ţi-am ieşit înainte

dorindu-te pe tine, şi te-am aflat.

16: Patul mi l-am gătit cu pânzeturi,

cu scoarţe din Egipt l-am aşternut;

17: aşternutul mi l-am stropit cu şofran

şi casa mea cu scorţişoară.

Şofran: se extrage din Crocus sativus, o plantă erbacee care creşte dintr-un bulb. Are un regim invers, înflorind toamna şi atingând maturitatea primăvara. Floarea are culoare purpurie şi este alcătuită din trei petale şi trei sepale. E cunoscută şi cultivată, mai ales în sudul Mediteranei, încă din secolul al XV-lea î. Hr., pentru virtuţile sale medicinale şi pentru mireasma plăcută. Produsul acestei plante, şofranul, costa enorm, întrucât prepararea lui cerea un efort îndelungat. ♦ Evagrie interpretează întreaga scenă şi toate amănuntele care o compun ca pe o scenă de luptă a sufletului părăsit de Iisus, cu gândurile rele, patimile şi demonii (ibid., 90 sq.)”[12].

18: Vino, să ne desfătăm de iubire până dimineaţa,

vino, şi-n dragoste să ne tăvălim;

19: că bărbatul meu nu-i acasă,

departe-n cale s-a fost dus,

20: mâinile şi le-a încărcat cu bani

şi după multe zile se va întoarce acasă”.

„Amănuntul poate părea superfluu: el sugerează faptul că soţul va fi absent o bună bucată de vreme, prins cu treburile negustoreşti”[13].

21: Şi astfel, cu vorbe multe l-a abătut din drum

şi cu laţurile buzelor l-a tras după ea,

L-a abătut: SEP 4 are l-a zăpăcit: „literal: l-a scufundat. Termenul, care lipseşte în Textul Masoretic, face parte din lexicul naval. Tânărul este înfăţişat, metaforic, de traducătorul Septuagintei ca o corabie care se scufundă ori eşuează din pricina vorbelor seducătoarei”[14].

22: iar el degrab a urmat-o

şi iată-l mergând ca un bou la-njunghiere

şi ca un câine la zgardă

În această imagine a fost identificat şi ereticul: „din alt punct de vedere nu l-ar putea defăima cineva cu dreptate că a greşit în privinţa credinţei, căci e un om care nu ştie nimic despre cele ce vorbeşte şi pe care le susţine, ci urmează tuturor, cum s-a scris, ca un câine dus de lanţ”[15].

23: sau ca un cerb rănit de o săgeată la ficat,

sau ca pasărea ce se grăbeşte spre laţ

fără să ştie că e vorba de viaţa ei.

Pornind de la imaginea celui care, prins în cursă, îşi pierde sufletul său, comentariul următor: „Lasă la o parte toată grija cea lumească! Căci alergi pentru suflet. Părăseşti cu totul cele lumeşti. Mici sunt cele părăsite, dar mari cele dăruite de Domnul!”[16].

24: Acum, deci, fiule, ascultă-mă

şi ia aminte la cuvintele gurii mele:

25: Inima ta să nu se bată spre căile ei

şi-n cărările ei să nu te rătăceşti,

că ea pe mulţi, rănindu-i, i-a nimicit

şi nenumăraţi sunt cei pe care i-a ucis.

26: Casa ei e drumul iadului,

râpa ce duce la cămările morţii.

Acestea pot fi aplicate oricărei ademeniri a păcatului.


[1] SEP 4/I, p. 422

[2] SEP 4/I, p. 422

[3] Origen, Exortaţie la martiriu, 21

[4] Clement Alexandrinul, Stromate, II, 39, 5

[5] Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, V, 12

[6] SEP 4/I, p. 423

[7] Sf. Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, XII, 4

[8] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre închinarea şi slujirea în Duh şi Adevăr, V

[9] SEP 4/I, p. 423

[10] SEP 4/I, p. 423

[11] BBVA, p. 798

[12] SEP 4/I, p. 424

[13] SEP 4/I, p. 424

[14] SEP 4/I, p. 424

[15] Sf. Atanasie cel mare, Epistola despre Sinoade, XXXVII

[16] Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, I, 5

 

Anunțuri
Comentarii
  1. […] sui doar după ce ne-am odihnit de la lucrarea pătimaşă. Altfel, nu vom zidi nimic, oricât efort am […]

  2. […] Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 7 Wed Oct 27, 2010 8:44 am   CAPITOLUL 7 – A te feri de desfrânare.   Capitolul reprezintă o „scenă pitorească, în care se descrie tehnica de seducere folosită de o soţie adulteră, mult mai periculoasă, în opinia autorului, decât prostituata profesionistă, care nu vrea decât … Continue reading → […]

  3. […] găsit azi o poză de la mitingul anterior, când scandam împotriva şobolanilor în general, şi a celor oranj în special. Astăzi, sper să fiu […]

  4. […] Gând licitat, Joy, Theodora Marinescu, Gabi123, Cristian Dima, Gabriela Elena, Raulito, Vania, Ana Usca, […]

  5. […] Savitsky, Geocer, LeeDee P., Petra, Sictireli, Simion Cristian, Silavaracald, Adela, Vania, Orfiv, Ioan Sorin Usca, Caius, Ana […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s