Comentarii la Psalmi – 10

Posted: 25/03/2009 in Psalmii
Etichete:, , , ,

PSALMUL 10 – Pentru sfârşit: un psalm al lui David.

 

„În faţa nedreptăţii şi violenţei, cel drept refuză fuga şi îşi pune toată nădejdea în Dumnezeu, care Îşi va manifesta puterea”[1].

 

1: Spre Domnul am nădăjduit; cum de-i ziceţi sufletului meu:

 „Mută-te în munţi ca o pasăre!?”

            „Muntele e loc de ascunziş, un loc de care însă psalmistul nu are nevoie, de vreme ce Îl are ocrotitor pe Domnul”[2].

2: Că, iată, păcătoşii şi-au încordat arcul,

gătit-au săgeţi în tolbă

ca să-i săgeteze la întuneric pe cei drepţi la inimă.

Vrăjmaşii mântuirii pândesc din întuneric, adică profită de momentele noastre de confuzie, şi şi-ar dori să ne robească inima, adică adâncul sufletului nostru.

3: Că ei au stricat ceea ce Tu ai alcătuit;

dar dreptul ce-a făcut?

            „Ebraică: Atunci când temeliile sunt nimicite,/ ce poate face dreptul?”[3].

4: Domnul este în locaşul Său cel sfânt,

Domnul în cer Îşi are tronul,

ochii Lui spre cel sărac se-ndreaptă,

genele Lui îi cercetează pe fiii oamenilor.

Locaşul Său cel sfânt: în Legea Veche, templul; în Legea Nouă, biserica (pe de-o parte, ca locaş de închinare, dar şi fiinţa fiecărui creştin, pe de alta, ca templu al lui Dumnezeu; vezi I Corinteni 3, 17 şi 6, 19)”[4].  Fiii oamenilor, aici: cei ce s-au lepădat de omul cel vechi şi au devenit, prin primenire duhovnicească, oameni noi”[5].

În loc de gene, SEP 4 are pleoape: „Origen interpretează pleoapele ca imagine a îndurării lui Dumnezeu care închide ochii asupra multor păcate. Eusebiu le interpretează ca simbolizând puterea lui Dumnezeu care, cercetându-l pe sărman, îl fereşte de păcat. Augustin vede în pleoapele care cercetează faptul că Dumnezeu uneori îşi închide ochii spre a fi căutat, alteori Şi-i deschide, luminându-i pe oameni şi umplându-i de fericire”[6].

5: Domnul îl cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios,

dar sufletul Său îl urăşte pe cel ce iubeşte nedreptatea.

            Cel ce iubeşte nedreptatea, „rupând şi stricând chipul lui Dumnezeu, se împovărează cu o patimă asemănătoare cu a acelora care-şi sfâşie în chip jalnic trupurile lor şi de o nebunie care-i face nesimţitori. Căci şi el îşi surpă fără să simtă şi-şi sfâşie în chip jalnic frumuseţea lui firească, sfârtecând nebuneşte podoaba treimică şi mai presus de lume a sufletului său, podoabă întregită prin dragostea lăuntrică”[7].

6: Cu laţuri va ploua El peste cei păcătoşi,

foc, pucioasă şi suflare de vifor e partea paharului lor.

„Prilej pentru a iubi pe Dumnezeu avem la îndemână toată viaţa, iar ca să ne înstrăinăm de vrăjmaşul Lui avem prilej în orice clipă. Cel căruia nu i-a trebuit decât un scurt răstimp din viaţa lui pentru ca să se rupă de iubirea faţă de Domnul, acela a ieşit cu desăvârşire de la faţa Celui de a cărui iubire s-a despărţit; de aceea, cel care s-a depărtat de la faţa lui Dumnezeu, acela trebuie să fie lipsit şi de lumină şi de viaţă şi de nestricăciune precum şi de orice alt gând ori lucrare mai înaltă, care în fond toate sunt legate de Dumnezeu. Căci cine n-are parte de acestea, acela desigur se împărtăşeşte de altele, potrivnice. Pe unul ca acesta îl aşteaptă întunericul, nimicirea, pieirea şi moartea”[8].

7: Că drept este Domnul, iubeşte dreptatea,

iar faţa Lui spre cele drepte priveşte.

„Deci pe bună dreptate a fost părăsit la început omul de către Dumnezeu, întrucât omul L-a părăsit mai întâi pe Dumnezeu şi de bună voia sa a fugit la cel viclean; şi încrezându-se în cel care-l sfătuia cu vicleşug cele potrivnice, pe drept a fost lăsat şi părăsit aceluia. Astfel, prin pizma celui rău şi cu dreapta îngăduinţă a Celui Bun, moartea a intrat în lume. Iar moartea, prin răutatea cea nespus de mare a diavolului, s-a făcut îndoită. Căci nu numai moartea firească (naturală), ci şi cea veşnică s-a săvârşit prin lucrarea celui rău”[9].

Psalmul se încheie cu viziunea dreptăţii divine instaurate definitiv; aceasta, desigur, se va face în mod desăvârşit la Judecata cea de obşte.


[1] SEP 4/I, p. 61

[2] BBVA, p. 629

[3] BBVA, p. 629

[4] BBVA, p. 629

[5] BBVA, p. 629

[6] SEP 4/I, p. 61

[7] Sf. Grigorie Palama, 150 Capete despre cunoştinţa naturală, 40

[8] Sf. Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, VIII

[9] Sf. Grigorie Palama, Omilii, XVI, 1

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s