Comentarii la Iov – 20

Posted: 21/03/2009 in Iov
Etichete:, , ,

CAPITOLUL 20 – Cuvântul lui Ţofar.

 

1: Şi răspunzând Ţofar din Naamah, a zis:

 

2: „Nu astfel mă gândeam eu că-mi vei întoarce vorba;

că, iată, decât mine tu nu-nţelegi mai mult.

„În Textul Masoretic: Aşadar, neliniştile mele mă fac să-ţi răspund şi de aceea sunt nerăbdător. Începând cu primul verset al noului discurs al lui Ţofar (20, 2) textul Septuagintei iar nu coincide cu Textul Masoretic. În textul ebraic personajul se arată zbuciumat în interior şi nu mai poate rezista; în greacă, versul iniţial are rolul de a asigura legătura cu discursul precedent”[1].

3: Am ascultat o lecţie menită să mă mustre

şi voi răspunde-n duhul priceperii din mine.

4: Tu nu şti nici atâta, că din vechimea vremii,

de când îşi are omul sălaş pe-acest pământ,

5: desfătul celor silnici le e, de fapt, cădere

şi bucuria celor nelegiuiţi, pierzanie?

6: Chiar dacă pân-la ceruri i s-ar sui ofranda

şi fumul jertfei sale de nori se va atinge,

7: în clipa când se crede stăpân pe temelie,

atunci, în clipa-aceea, cu totul va pieri,

iar cei ce-l cunoscură vor zice: Unde e?

8: Ca pe un vis ce zboară, nu-i chip să-l mai găseşti,

ca o nălucă-a nopţii în beznă s-a topit;

9: nici ochii ce-l văzură mai mult nu-l vor vedea,

nici locul său de taină de-acum nu-l mai cunoaşte.

10: Feciorii săi în luptă se frâng sub cei nevolnici,

iar mâinile lui fi-vor aprinse de dureri.

„În Textul Masoretic: Fiii lui vor căuta bunăvoinţa celor săraci (sau, cu o altă nuanţă de sens a verbului, îi vor despăgubi pe săraci – n. t.) şi mâinile lui să dea înapoi avutul lui[2].

11: Puterea tinereţii ce încă-i stă în oase

se va culca odată cu dânsul în ţărână.

12: De i s-ar face dulce în gură răutatea,

sub limbă şi-ar ascunde-o;

13: de ea nu se îndură, pe ea n-o părăseşte,

grămadă şi-o adună sub nodul din gâtlej;

14: Şi totuşi el nu poate să-şi vină-ntr-ajutor:

în pântece el n-are decât venin de şarpe.

„Primul stih în Textul Masoretic: Hrana i se răscoleşte în măruntaie[3].

15: El îşi vomită astfel strânsura lui nedreaptă,

un înger ca din casă i-o dă afar’ din pântec.

„Ioan Gură de Aur are un înger al morţii, variantă prezentă şi în Codex Alexandrinus. ♦ În Textul Masoretic: A înghiţit avuţie şi o varsă, Dumnezeu îl face s-o arunce din pântece[4].

„Iată de ce bogatul este totuşi foarte lipsit; pentru că bogăţia înghiţită pe nedrept până la urmă o varsă din pântece, iar rădăcina celor drepţi precum curmalul înfloreşte (Psalmi 91, 13) şi îşi dă rodul său (Pilde 12, 12)”[5].

16: Venin de şarpe supt-a,

a şarpelui e limba ce-l va ucide-acum.

17: Mai mult n-o să mai vadă cum vitele se mulg,

şi nici păşunea-n valuri de miere şi de unt.

„În Textul Masoretic, verbele de la vv. 16-17 au valoare declarativă, nu de imprecaţie; la fel şi de la vv. 23 la 28. Dacă în Textul Masoretic vorbitorul se mulţumeşte să enumere pedepsele păcătoşilor, în Septuaginta el pare a le dori cu o anume satisfacţie răutăcioasă”[6]. Versetul 17, în „Textul Masoretic: Nu va vedea pâraiele, râurile şi torenţii de miere şi de smântână[7].

18: Zadarnică, deşartă i-a fost alergătura

s-adune bogăţie din care n-o să guste,

ca din ceva ce nu poţi să mesteci şi să-nghiţi.

„În Textul Masoretic: Va da înapoi ce a câştigat şi nu va [putea] înghiţi; de câştigul negoţului său nu se va bucura[8].

19: Că multor vieţi sărmane le-a dărâmat el casa

şi-a jefuit cămara pe care n-a umplut-o.

20: Scăparea lui nu este în avuţia lui,

în voia poftei sale nu se va mântui.

21: Nimic nu va rămâne din ce-a pus în hambare,

de-aceea nici o floare din bunurile lui.

„Primul stih în Textul Masoretic: Nimic nu scăpa lăcomiei lui[9].

22: Când i se pare plinul, atunci necazu-l paşte

şi-atunci nevoia toată dă buzna peste el.

„Al doilea stih în Textul Masoretic: Mâna tuturor truditorilor va veni asupra lui[10].

23: De-o fi cumva să-şi umple stomacul pân-la saţ,

asupră-i va trimite urgie ca de foc,

dureri pe el să verse;

Cel ce va trimite urgia este Dumnezeu.

24: nicicum să nu le scape cătuşelor de fier

şi arcul de aramă în carne să-l rănească;

25: săgeată ascuţită prin trupul său să treacă

şi stele să se plimbe prin tainiţele lui

şi frică-n zarea lui;

„În Textul Masoretic: El smulge [săgeata] şi ea iese din spinarea lui, şi un fulger din fierea lui, şi vin peste el spaime[11].

26: noian de întuneric să stăruie într-însul,

să-şi mistuie suflarea în foc nemistuit,

în casa lui să-şi facă de cap un oarecine.

„În Textul Masoretic: Toată bezna se ascunde în comorile lui, îl mistuie foc neaprins [de nimeni], nimiceşte ce a rămas în cortul lui[12].

27: Nelegiuirea-i toată s-o dea pe faţă cerul,

pământul împotrivă-i de tot să se răscoale;

28: de casa lui pierzania să tragă până-n hău,

din cer să vină ziua mâniei peste el.

„În Textul Masoretic: Câştigul casei se va duce ca revărsările [apelor] în ziua mâniei Lui[13].

29: E partea de la Domnul a celui ticălos,

ce-a moştenit din partea Acelui ce veghează”.

„Al doilea stih în Textul Masoretic: şi partea hotărâtă lui de la Dumnezeu[14]. În acest capitol, Ţofar aduce o corectură teoriei retribuţiei, admiţând excepţiile; nelegiuitul poate fi, uneori, fericit, dar această fericire este temporară, pedeapsa fiind doar amânată, nu anulată.


[1] SEP 4/II, pp.86-87

[2] SEP 4/II, p. 87

[3] SEP 4/II, p. 88

[4] SEP 4/II, p. 88

[5] Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, XXXVIII, 8

[6] SEP 4/II, p. 88

[7] SEP 4/II, p. 88

[8] SEP 4/II, p. 88

[9] SEP 4/II, p. 88

[10] SEP 4/II, p. 88

[11] SEP 4/II, p. 89

[12] SEP 4/II, p. 89

[13] SEP 4/II, p. 89

[14] SEP 4/II, p. 89

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s