Comentarii la Estera – 10

Posted: 16/03/2009 in Estera
Etichete:, , ,

CAPITOLUL 10 – Slava lui Mardoheu.

 

1: Regele a rânduit un tribut în regatul său, şi pe uscat, şi pe mare.

Pe mare: „prin regiunile maritime ale imperiului pers se înţelegeau Asia Mică şi insulele adiacente sau zonele de coastă orientale ale Mediteranei (Egiptul, Fenicia)”[1].

2: Cât despre tăria şi vitejia şi avuţia sa şi despre slava regatului său, iată, ele sunt scrise, spre amintire, în Cartea regilor Perşilor şi Mezilor.

„Din 2,23 şi 6,1 ştim că la curtea din Suza exista o cronică cu însemnări zilnice”[2].  „Epilogul domniei lui Artaxerxes şi a lui Mardoheu este scris în stilul epilogurilor din Cărţile Regilor”[3].

3: Iar Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe şi era om mare în regat şi cinstit de către Iudei; şi şi-a petrecut viaţa iubit de toţi cei din neamul său.

„De aici şi până la sfârşit, text propriu Septuagintei (două fragmente): Tâlcuirea visului lui Mardoheu şi epilogul”[4]. Rhalfs notează pasajul (cunoscut şi drept adaosul F) ca versetul 3 a-l.  „Adaosul F este pandantul adaosului A, care relatează visul lui Mardoheu […]. Intenţia traducătorului Septuagintei a fost ca versiunea greacă să se închidă ciclic, cu explicarea visului lui Mardoheu”[5].

Şi a zis Mardoheu: „De la Dumnezeu s-au făcut acestea.

Septuaginta plasează acţiunea providenţei pe primul plan. Diferenţa versiunii Septuaginta faţă de Textul Masoretic constă în interpretarea explicit religioasă pe care cea dintâi o dă evenimentelor relatate”[6].

Că mi-am adus aminte de visul pe care l-am avut asupra acestor fapte: nimic din ele n-a fost să nu fie: izvorul cel mic care a devenit râu – şi era lumină şi soare şi apă multă -; răul este Estera cu care regele s-a căsătorit şi pe care a făcut-o regină. Cei doi balauri suntem eu şi Aman. Neamurile sunt acelea care şi-au dat mâna să nimicească numele Iudeilor. Cât despre neamul meu, acesta este Israel, cel ce a strigat spre Dumnezeu şi s-a mântuit; Domnul Şi-a mântuit poporul, Domnul ne-a izbăvit din toate relele acestea.

„Mesajul întregii cărţi şi ideologia care o susţine sunt aici exprimate în mod limpede: în spatele tuturor întâmplărilor stă Dumnezeu, cu iubirea Lui pentru poporul ales”[7].

Semne şi minuni mari a făcut Dumnezeu, aşa cum nu s-au făcut la nici un alt neam. De aceea a poruncit El să se facă doi sorţi: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate celelalte neamuri.

„Textul explicitează simbolismul sorţilor şi, cu această ocazie, al sărbătorii instituite ulterior, destul de neclar exprimat în 9, 26”[8].

Iar aceşti doi sorţi au ieşit la ceas şi la vreme şi-n zi de judecată în faţa lui Dumnezeu, pentru toate neamurile. Dumnezeu Şi-a adus aminte de poporul Său şi a răzbunat moştenirea Sa. Iar ei vor ţine aceste zile din luna Adar, adică a paisprezecea şi a cincisprezecea zi a lunii, cu adunare, bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, de-a lungul generaţiilor şi pe totdeauna în poporul Său Israel”.

În cel de al patrulea an al domniei lui Ptolemeu şi al Cleopatrei, Dositei, care zicea că e preot şi levit, şi Ptolemeu, fiul său, au adus această scriere despre Purim, pe care ei au adeverit-o şi pe care a tălmăcit-o Lisimah, fiul lui Ptolemeu, unul din [locuitorii] Ierusalimului.

Ptolemeu şi Cleopatra: „Nu se poate şti dacă e vorba de Ptolemeu VIII (114-113 î. Hr.) sau de Ptolemeu XII (48-47 î. Hr.), deoarece fiecare a domnit având alături o Cleopatră”[9].   „Scrierea a fost tradusă (în greceşte) de către Lisimah, care locuia în Ierusalim, şi trimisă la Alexandria prin preotul Dositei şi fiul său, probabil din iniţiativa comunităţii ierusalimitene”[10].  „Colofon la Cartea Esterei, în care se dau lămuriri despre redactarea ei în greacă. Cartea a fost redactată în Palestina, la Ierusalim, fiind ulterior depusă (gr. προκειμένην), după E. Bickerman, într-o bibliotecă din Egipt, de vreme ce sunt menţionate numele unor suverani lagizi: Ptolemeu şi Cleopatra. Acest Ptolemeu a fost identificat cu Ptolemeu al XII-lea, iar anul al patrulea al domniei acestuia a fost 77 î. Hr. Celelalte persoane menţionate sunt imposibil de identificat”[11].  Cum am procedat până aici, vom oferi şi traducerea numelor cuprinse în colofon: Ptolemeu (= războinic), Cleopatra (= onoarea tatălui), Dositei (= dat de Dumnezeu), Lisimah (= cel care opreşte cearta).

 

Redăm, în final, un articol privind Cartea Estera, acesta rememorând şi principalele întâmplări cuprinse în scriere:

Cartea Estera este „unul din cele Cinci Suluri (Hameş meghillot)[12]. În Biblia ebraică, face parte din secţiunea Hagiografelor şi apare imediat după cărţile istorice în Septuaginta şi Vulgata. Cartea relatează despre modul în care Estera, soţia împăratului persan Ahaşveroş (Xerxes I), şi unchiul ei Mordehai (Mardoheu) au dejucat planurile primului ministru Haman (Aman), care urmărea exterminarea evreilor din împărăţie. Cartea Esterei şi Cântarea Cântărilor sunt singurele cărţi din Biblie în care numele lui Dumnezeu nu este pomenit nici o singură dată[13]. În finalul poveştii, Haman este spânzurat şi Mordehai numit în locul lui, iar evreii din tot imperiul se răzbună pe duşmanii lor. Includerea acestei cărţi în canonul Scripturii a generat aprigi dispute.  Sulul Esterei se citeşte la sinagogă, la slujbele de dimineaţă şi de seară, cu ocazia sărbătorii de Purim, care comemorează această spectaculoasă răsturnare de situaţie în favoarea evreilor (9, 1). Regulile cu privire la lectura liturgică sunt cuprinse în tratatul Meghila. Textul se citeşte de pe un sul de pergament, după ce s-a rostit în prealabil o binecuvântare specială. Femeile sunt chemate să asculte şi ele, deoarece şi ele au fost salvate de această minune.  Evenimentele relatate nu sunt confirmate de nici o altă sursă, iar unele elemente din naraţiunea biblică sunt contrazise de datele istorice. Specialiştii sunt împărţiţi cu privire la valoarea istorică a cărţii. După unii, ar fi vorba mai curând de o operă literară, agrementată cu câteva fapte istorice, substanţial modificate în scopul de a comunica un mesaj teologic despre puterea Providenţei şi de a demonstra că tot ce se întâmplă este în mâna lui Dumnezeu. Cartea Esterei şi-a câştigat o mare popularitate printre evreii din diaspora, îmbărbătaţi de finalul fericit în care poporul evreu triumfă asupra duşmanilor săi. Sulul Esterei a constituit o importantă sursă de inspiraţie pentru arta populară evreiască”[14].


[1] SEP 3, p. 351

[2] BBVA, p. 550

[3] SEP 3, p. 351

[4] BBVA, p. 550

[5] SEP 3, p. 351

[6] SEP 3, p. 351

[7] SEP 3, p. 351.

[8] SEP 3, p. 351

[9] BBVA, p. 551

[10] BBVA, p. 551

[11] SEP 3, p. 352

[12] E vorba despre cărţile: Cântarea Cântărilor, Rut, Plângerile lui Ieremia, Ecclesiastul şi Estera.

[13] Cum s-a văzut, în cazul Cărţii Estera afirmaţia  e valabilă doar în ceea ce priveşte Textul ebraic, Septuaginta cuprinzând adăugiri consistente, în care Dumnezeu este evocat.

[14] DEI, p. 228

Anunțuri
Comentarii
  1. daurel spune:

    A aparut vreo carte cu ce ati postat din Biblie? Desigur as putea cauta pe internet, dar daca tot sunt aici…

  2. Vania spune:

    Au apărut 15 volume. Vechiul Testament: de la Facerea la Psalmi; din Noul Testament: Apocalipsa.

  3. daurel spune:

    Am citit in ziarul „Lumina” , o referire la numele dumneavoastra, dar nu puteam suprapune autorii. Impresionanta opera! PS . Daca stiti ceva despre Lucian Alexiu, de la ORIZONT? Daca va conversati, si daca nu, numele meu este Dunca din Bucuresti, origini: Satu Mare. Nu l-am gasit pe internet; se numea in realitate Blaga si ma vizita acum 10-12 ani. Sper ca nu e cu banat!

  4. Vania spune:

    Nu e cu bănat, dar eu cam fug de orizontişti, bucurându-mă de reciprocitate. Poate ştie soţia, sau vreun cunoscut. O să scotocesc…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s