Comentarii la Ezdra – 7

Posted: 14/03/2009 in Ezdra
Etichete:, , ,

CAPITOLUL 7 – Ezdra; călătoria sa la Ierusalim. Scrisoarea lui Artaxerxe. Rugăciunea lui Ezdra.

     

1: După întâmplările acestea, sub domnia lui Artaxerxe, regele Perşilor, s-a ridicat Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,

Regele Perşilor: „e vorba de Artaxerxe I (465-423). Se apreciază că Ezdra s-a ridicat în anul 458 î. Hr.”[1].

2: fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub,

3: fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,

4: fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi,

5: fiul lui Buchi, fiul lui Abişua, fiul lui Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul.

„Genealogie bogată, menită să ilustreze nobleţea sacerdotală a unui personaj atât de important”[2].  Astfel, Ezdra (= ajutor este Dumnezeu; cel care ajută) era fiul lui Seraia (= Iahve a luptat), fiul lui Azaria (= Domnul a ajutat), fiul lui Hilchia (= Domnul este partea mea de moştenire), fiul lui Şalum (= paşnic), fiul lui Ţadoc (= drept), fiul lui Ahitub (= frate al bunăvoinţei), fiul lui Amaria (= Domnul a promis), fiul lui Azaria (= Domnul a ajutat), fiul lui Meraiot (= rebel), fiul lui Zerahia (= Domnul S-a sculat), fiul lui Uzi (= Domnul este tăria), fiul lui Buchi (= gura Domnului), fiul lui Abişua (= tatăl mântuirii), fiul lui Finees (= negru), fiul lui Eleazar (= Dumnezeu ajută), fiul lui Aaron (= iluminat; împresurat de strălucire).

6: Acest Ezdra s-a ridicat din Babilon; era cărturar iscusit în legea lui Moise, pe care o dăduse Domnul, Dumnezeul lui Israel. Şi regele i-a dat tot ce a dorit, fiindcă mâna Domnului, Dumnezeului său, era peste el.

„Ezdra: nume aramaic, cu însemnarea: [Dumnezeu este] Ajutor[3].  „Ezdra a fost considerat primul cărturar sau învăţat al Legii. Cărturarul a devenit un adevărat model de conduită religioasă”[4].

7: În cel de al şaptelea an al regelui Artaxerxe au plecat [cu el] şi unii din fiii lui Israel şi preoţi şi leviţi şi portari şi natinei.

8: Şi au sosit în Ierusalim în luna a cincea, în acelaşi al şaptelea an al regelui.

9: Căci în prima zi a primei luni a fost plecarea lui din Babilon, iar în Ierusalim a ajuns în prima zi a lunii a cincea, fiindcă mâna binevoitoare a lui Dumnezeu era peste el.

10: Căci Ezdra îşi pusese la inimă să caute legea, s-o plinească şi să-l înveţe pe Israel poruncile şi judecăţile.

11: Iată copia de pe porunca pe care Artaxerxe i-a dat-o preotului Ezdra, scriitorul cărţii care cuprindea cuvintele poruncilor Domnului şi pe ale rânduielilor Lui pentru Israel:

Scriitorul cărţii: „posibilă referire la un exemplar al legii, copiat chiar de Ezdra, cu mâna lui (ceea ce îl va fi făcut s-o şi cunoască atât de bine)”[5].   SEP 3 traduce cu scribul: „gr. γραμμτεύς, ebr. sopher: în sensul vechi, este un funcţionar regal, cu atribuţii de secretar, însă în epoca post-exilică (cu rădăcini mai vechi – cf. Ieremia 8, 8) şi în Noul Testament, acesta este cărturarul, bun cunoscător al Legii şi capabil să o interpreteze şi să o explice. Critica modernă atribuie lui Ezdra şi altora din timpul său redactarea finală a Torei”[6].

12: „Artaxerxe, rege al regilor, către Ezdra, scriitorul legii Domnului, Dumnezeului cerului: Plinească-se porunca şi răspunsul!

13: Poruncă s-a dat de către mine ca, în regatul meu, oricare din poporul lui Israel şi din preoţi şi din leviţi va vrea să meargă la Ierusalim, poate să meargă cu tine.

14: Tu eşti trimis de către rege şi de către cei şapte sfetnici ai săi să cercetezi Iudeea şi Ierusalimul după legea Dumnezeului lor, care se află în mâna ta,

15: şi să duci la templul Domnului argintul şi aurul pe care regele şi sfetnicii săi au binevoit să-l dăruiască Dumnezeului lui Israel, Cel ce locuieşte în Ierusalim,

16: precum şi tot argintul şi aurul pe care-l vei afla în toată ţara Babilonului, împreună cu ofrandele poporului şi ale preoţilor, pe care ei de bunăvoie le dau pentru templul lui Dumnezeu din Ierusalim.

17: Cât despre tot cel ce va sosi acolo, cere-i de îndată, pe temeiul acestei scrisori, [să aducă] viţei, berbeci, miei, precum şi prinoasele lor de carne şi prinoasele lor de băutură, iar tu le vei aduce pe jertfelnicul templului din Ierusalim al Dumnezeului vostru.

18: Şi ce vei crede tu şi fraţii tăi că e bine să faceţi cu celălalt argint şi aur, faceţi aşa cum Îi place Dumnezeului vostru.

19: Iar vasele ce ţi s-au dat pentru slujirea templului lui Dumnezeu adu-le în faţa lui Dumnezeu, în Ierusalim.

20: Cât despre celelalte trebuinţe ale templului lui Dumnezeu, dă-le din casa vistieriilor regale

21: şi de la mine. Eu, regele Artaxerxe, am dat poruncă la toţi ispravnicii vistieriilor de dincolo de Râu ca tot ceea ce va cere de la voi Ezdra, preotul şi scriitorul legii Dumnezeului cerului, să-i daţi numaidecât:

22: până la o sută de talanţi de argint şi până la o sută de core de grâu şi până la o sută de măsuri de vin şi până la o sută de untdelemn; iar sare, fără măsură.

Aceste măsuri ar reprezenta, după SEP 3: 1 talant= 34.272 grame; 1 cor = 450 litri; 1 bath[7] = 45 litri.

23: Tot ceea ce se află în porunca Dumnezeului cerului, aceea să se facă! Luaţi aminte ca nu cumva cineva să se atingă de templul Dumnezeului cerului, ca nu cumva Acesta să Se mânie împotriva regelui şi a fiilor săi.

24: De asemenea, vă dăm de ştire că nici asupra preoţilor, leviţilor, cântăreţilor, portarilor, natineilor şi slujitorilor templului lui Dumnezeu să nu puneţi bir; nici nu vă este îngăduit să-i puneţi în slujba voastră.

Kataduloo = a face pe cineva sclav; de unde: a aservi; (porunca le este dată cârmuitorilor politici)”[8].  „În Textul Masoretic se spune că nu este îngăduit să li se ceară bir şi taxă de trecere”[9].  Slujitorii templului ar putea să fie aceiaşi cu cei care sunt numiţi robii lui Solomon.

25: Iar tu, Ezdra, în a cărui mână se află înţelepciunea lui Dumnezeu, pune scriitori şi judecători ca să judece poporul cel de peste Râu, pe toţi cei ce cunosc legea Dumnezeului tău; iar pe cei ce n-o cunosc, să-i înveţi.

Iar tu, Ezdra: Beda scrie că Ezdra ar putea fi văzut nu numai ca typos al lui Iisus Hristos, ci ar putea fi văzut şi ca prefigurare a doctorilor/ învăţaţilor Bisericii cărora regii şi prinţii le trimit scrisori despre starea credincioşilor (II, ad loc.)”[10].

26: Şi pe tot cel ce nu va plini legea lui Dumnezeu şi legea regelui, pe acela de îndată să-l judecaţi, fie spre moarte, fie spre surghiun, fie spre plată pe avere, fie spre aruncare în temniţă”.

Pasajul cuprins între versetele 16-26, în Textul Masoretic este în aramaică.  Temniţă: „pedeapsa cu închisoarea nu era cunoscută la vechii evrei. Doar după exil s-a auzit de aşa ceva, fiind vorba evident de un obicei împrumutat de la străini”[11].

27: „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce a pus în inima regelui gândul de a preamări templul Domnului, ce se află în Ierusalim,

28: şi mi-a dat să aflu bunăvoinţă în ochii regelui şi ai sfetnicilor săi şi ai tuturor dregătorilor celor puternici ai regelui! Iar eu m-am întărit, aşa cum a fost peste mine mâna cea bună a lui Dumnezeu, şi i-am adunat pe mai-marii lui Israel să se urce cu mine”.

Aceste evenimente, în viziunea lui Iosif Flaviu:

„După moartea lui Darius s-a suit pe tron fiul său Xerxe[12], care i-a moştenit evlavia şi respectul cuvenit lui Dumnezeu. Căci aidoma propriului părinte, şi-a revărsat întreaga grijă asupra cinstirii Lui, arătând multă bunăvoinţă faţă de iudei. În vremea aceea, Mare Preot era fiul lui Iesus, numit Ioachim. Dar la Babilon se afla un bărbat drept şi înconjurat de preţuirea mulţimii, primul preot al poporului, ce se chema Ezdra. Era un bun cunoscător al legilor lui Moise şi a cucerit prietenia regelui Xerxe. Deoarece luase hotărârea să plece la Ierusalim şi să ia cu el pe unii dintre iudeii trăitori la Babilon, a cerut regelui să-i dea o scrisoare către satrapii Siriei, pentru ca aceştia să ştie cu cine aveau de-a face. Regele a adresat satrapilor săi următoarea scrisoare:

Regele regilor, Xerxe, salută pe Ezdra, preotul şi învăţătorul legii divine:

«În regeasca mea omenie am găsit de cuviinţă ca iudeilor, precum şi preoţilor şi leviţilor lor, care locuiesc în regatul meu şi vor să se întoarcă la Ierusalim, să le îngădui această strămutare. Aşadar, oricare dintre ei are o asemenea dorinţă poate să plece acolo cu dezlegarea mea şi a celor şapte sfetnici ai mei, spre a cerceta îndeaproape cum este aplicată legea Domnului în Iudeea. Drumeţii vor lua cu ei darurile oferite de mine şi prietenii mei Dumnezeului israeliţilor, împreună cu aurul şi argintul închinat odinioară Domnului, care se mai află în ţara babilonienilor, ducându-le pe toate la Ierusalim, spre a pune la îndemâna divinităţii sfintele ofrande. Ceea ce tu însuţi ai de gând să făureşti din aur şi argint, eşti liber s-o faci cu ajutorul fraţilor tăi. Vasele sacre ce ţi-au fost înmânate să le închini Domnului o dată cu ce intenţionezi să mai făptuieşti de-acum încolo, cheltuielile fiind acoperite din veniturile regeşti. Păstrătorilor vistieriilor mele din Siria şi Fenicia le-am scris să se îngrijească de îndeplinirea tuturor cererilor lui Ezdra, preotul şi tâlmăcitorul legilor Domnului. Pentru ca Dumnezeu să nu fie mânios pe mine şi pe urmaşii mei, vreau să I se dăruiască Domnului, după datina lui, întreaga cantitate de grâu până la o sută de core. Vă mai previn apoi să nu puneţi cumva bir şi orice fel de dări viclene sau poveri nici preoţilor, nici leviţilor, nici cântăreţilor, nici portarilor, nici slujitorilor ori scriitorilor templului. Iar tu, Ezdra, întrucât eşti înzestrat cu înţelepciunea dăruită de Dumnezeu, pune să facă dreptate în întreaga Sirie şi Fenicie numai judecători deprinşi cu legea ta. Fii tu însuţi învăţătorul celor ce n-o cunosc, pentru ca atunci când un concetăţean de-al tău va încălca legea lui Dumnezeu şi pe cea a regelui, să nu se poată apăra cu neştiinţa lui, ci să-şi primească pedeapsa, ca unul care a ştiut-o, dar a avut cutezanţa să nu-i dea ascultare. Vinovatul să suporte fie pedeapsa cu moartea, fie numai o amendă. Rămâi cu bine!»[13]

Cum a primit această scrisoare, Ezdra s-a înveselit peste măsură şi a început să-l preamărească pe Domnul, înţelegând că-i datora prietenia pe care i-o arăta regele: potrivit spuselor sale, Lui trebuia să-I aducă cele mai calde mulţumiri. După ce a citit scrisoarea iudeilor aflaţi atunci la Babilon, a păstrat originalul şi a trimis copii tuturor celor din neamul său care locuiau în Media. Cunoscând astfel evlavia regelui faţă de Dumnezeu şi bunăvoinţa lui faţă de Ezdra, iudeii s-au bucurat din cale-afară şi numeroşi au fost cei care au pornit cu avuţiile lor spre Babilon, stăpâniţi de dorinţa reîntoarcerii în Ierusalim. Dar marea mulţime a israeliţilor a rămas în ţara aceea. Iată de ce numai două seminţii din Asia şi din Europa sunt supuse romanilor: celelalte zece seminţii, întrunind atâtea mii şi mii de oameni încât nici nu-i poţi număra, locuiesc până în ziua de azi dincolo de Eufrat. Au venit să i se alăture lui Ezdra cei mai mulţi dintre preoţii, leviţii, portarii, cântăreţii şi slujitorii templului. Adunându-se, aşadar, captivii gata de plecare într-un loc situat dincoace de Eufrat, au poposit acolo trei zile şi Ezdra i-a pus să postească şi să-L roage pe Dumnezeu pentru ocrotirea lor, să nu întâmpine pe drum necazuri pricinuite de duşmani sau greutăţi venite din altă parte. Căci Ezdra îi spusese dinainte regelui că Domnul le va purta de grijă şi de aceea n-a vrut să primească o escortă de călăreţi care să-i însoţească. După încheierea rugăciunilor, iudeii au plecat de la Eufrat în a douăzecea zi a primei luni din al şaptelea an al domniei lui Xerxe, ajungând la Ierusalim în a cincea lună a aceluiaşi an. Păstrătorilor vistieriei templului, care se trăgeau din neamul preoţilor, Ezdra le-a înmânat sfintele daruri: şase sute şi cincisprezece talanţi de argint, vase de argint în valoare de o sută de talanţi, case de aur în valoare de douăzeci de talanţi, aşijderea vase de aramă mai preţioasă decât aurul în valoare de doisprezece talanţi. Toate acestea fuseseră dăruite de rege şi de sfetnicii lui, precum şi de israeliţii rămaşi la Babilon. De îndată ce a înmânat aceste daruri, Ezdra a adus ardere de tot legiuita jertfă de doisprezece tauri pentru mântuirea întregului popor, nouăzeci de berbeci, şaptezeci şi doi de miei şi doisprezece ţapi drept prinos de ispăşire. Ispravnicilor regeşti şi dregătorilor Coelesiriei şi Feniciei le-a dat scrisoarea suveranului lor. Aceştia au făcut ceea ce le revenea pentru îndeplinirea întocmai a poruncilor regelui şi au cinstit cum se cuvenea norodul iudeilor, punându-i la îndemână tot ceea ce avea el nevoie”[14].


[1] BBVA, p. 519

[2] BBVA, p. 519

[3] BBVA, p. 519

[4] Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, trad. Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991

[5] BBVA, p. 520

[6] SEP 3, p. 279

[7] Cu care s-a măsurat vinul şi untdelemnul; Anania are, simplu, măsuri.

[8] BBVA, p. 520

[9] SEP 3, p. 280

[10] SEP 3, p. 280

[11] AB, p. 184

[12] În Biblie e numit Artaxerxe.

[13] Textul scrisorii de recomandare figurează în Cartea întâi a lui Ezdra, 7,12-26, dar ea este atribuită nu lui Xerxe I, suveran al Imperiului Persan (486-465 î. Hr.), ci fiului şi urmaşului acestuia, Artaxerxe I (465-425 î. Hr.), supranumit Longimanos. Nobil cu mare influenţă la curtea Persiei, preotul şi scribul Ezdra a condus, în 458 î. Hr., cel de-al doilea exod în masă al iudeilor (circa 1800) din Babilonia spre Ierusalim, mult mai redus în comparaţie cu cel dintâi, datând din 538 î. Hr. (aproximativ 42 000 de evrei). Corectă este aşadar atribuirea făcută de Biblie, numele celor doi regi ahemenizi nedeosebindu-se prea mult. Cercetările recente confirmă existenţa reală a lui Ezdra şi rolul lui de apărător şi restaurator al învăţăturii lui Moise, alături de Neemia (n. trad.).

[14] Iosif Flaviu, Antichităţi iudaice, XI, 5, 1-2

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s