Comentarii la Ezdra – 5

Posted: 14/03/2009 in Ezdra
Etichete:, , ,

CAPITOLUL 5 – Reîncepe zidirea templului.

 

1: Dar profetul Agheu şi [profetul] Zaharia, fiul lui Ido, le-au profeţit Iudeilor din Ierusalim şi din Iuda o profeţie în numele Dumnezeului lui Israel.

„E vorba de profeţii care au dat numele celor două cărţi ale Vechiului Testament”[1]. Agheu (= sărbătoare) şi Zaharia (= Iahve Şi-a reamintit), fiul lui Ido (= născut în zi de sărbătoare), au încurajat poporul în lucrarea sa de a rezidi templul.

2: Atunci s-au ridicat Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi au început să zidească templul lui Dumnezeu, cel din Ierusalim; şi cu ei, ajutându-i, erau profeţii lui Dumnezeu.

„În anul 538 î. Hr., Cirus, regele perşilor, a autorizat reîntoarcerea evreilor în Ierusalim şi reconstruirea de către ei, cu ajutoare din trezoreria regală, a Templului sfânt. Le-au fost restituite şi obiectele sacre pe care Nabucodonosor le-a jefuit.  Primii dintre evreii reîntorşi din exil au înălţat un jertfelnic pe locul vechiului jertfelnic din curtea templului lui Solomon (3, 2-6). Totodată au degajat terenul de ruinele vechiului templu.  Datorită însă obstrucţiilor samaritenilor, care i-au reclamat pe evrei la curtea persană (4, 1-5), dar şi dezinteresului evreilor, care erau preocupaţi mai mult de zidirea pentru ei a unor case luxoase (Agheu 1, 2), lucrările de reconstrucţie a templului au fost întrerupte. Vor fi reluate abia în al doilea an de domnie a lui Darius (520 î. Hr.), sub conducerea lui Zorobabel şi a arhiereului Iosua, dar mai ales la insistenţele profeţilor Agheu şi Zaharia (Ezdra 4, 24 – 5, 2; Agheu 1, 1 – 2, 9; Zaharia 4, 7-10). Noul templu a fost sfinţit în 515 î. Hr.”[2].

3: În acest timp au venit la ei Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste Râu, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor şi le-au grăit astfel: „Cine v-a dat voie să zidiţi templul acesta şi să faceţi această cheltuială?”

Tovarăşii lor: „Aceştia erau, desigur, reprezentanţii regelui în teritoriile transeufratiene”[3].  Tatnai: într-un document babilonian din 521 apare un anume Tatnai, peha[4] al Transeufratenei, ajutor al unui anume Uştani, satrap al Babilonului (cf. TOB, nota ad loc.)”[5].  Tatnai (= talentat; cadou) şi Şetar-Boznai (= stea strălucitoare) au privit cu îngrijorare la lucrarea de care se apucaseră iudeii.

4: Şi le-au mai spus: „Care sunt numele oamenilor ce zidesc această cetate?”

5: Dar ochii lui Dumnezeu au fost peste robimea lui Iuda şi nu i-a oprit până ce i s-a dat de veste regelui Darius; atunci, cu privire la aceasta, prin mai-marele peste dări s-a dat

6: o copie de pe scrisoarea pe care Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor din această parte a Râului, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, împreună cu Arfasateii din această parte a Râului i-au trimis-o lui Darius.

7: Ei i-au trimis o scrisoare, şi iată-i cuprinsul:  „Regelui Darius, pace deplină!

8: Ştiut să-i fie regelui că ne-am dus în ţara Iudeii la templul marelui Dumnezeu; acela se zideşte cu pietre alese, cu lemnărie pusă în pereţi, iar lucrul acela e de toată lauda şi sporeşte în mâinile lor.

Cu pietre alese: „argument că nu era vorba de zidul cetăţii (aşa cum afirmau detractorii Iudeilor), ci de o construcţie din materiale fine”[6].  Lemnărie pusă în pereţi: „poate fi vorba de grinzile încastrate în zid pentru susţinerea acoperişului”[7].

9: Atunci i-am întrebat pe bătrânii aceia, şi iată ce le-am spus: – Cine v-a dat voie să zidiţi templul acesta şi să faceţi această cheltuială?…

10: Şi i-am întrebat şi de numele lor, ca să te înştiinţăm, adică să-ţi scriem numele mai-marilor lor.

11: Iar ei ne-au răspuns aşa: – Noi suntem robii Dumnezeului cerului şi al pământului şi zidim templul pe care, cu mulţi ani înaintea acestuia, l-a zidit un mare rege al lui Israel; l-a zidit şi l-a isprăvit.

Dumnezeul cerului şi al pământului: „străinii spun Dumnezeul cerului; în gura unui iudeu, adaosul şi al pământului este o marcă de universalism”[8].

12: Dar, după ce părinţii noştri L-au mâniat pe Dumnezeul cerului, El i-a dat în mâinile lui Nabucodonosor Caldeul, regele Babilonului, care a dărâmat acest templu şi a strămutat poporul în Babilon.

„Dezastrul are o raţiune teologică şi e pus pe seama păcatelor poporului”[9].

13: Iar în primul an al regelui Cirus, regele Cirus a dat o hotărâre cum că acest templu al lui Dumnezeu trebuie zidit.

14: Iar vasele templului lui Dumnezeu, cele de aur şi de argint, pe care Nabucodonosor le-a adus din templul ce se afla în Ierusalim şi le-a pus în capiştea regală, regele Cirus le-a scos de acolo şi i le-a dat vistiernicului Şeşbaţar – care era mai-marele vistieriei –

15: şi i-a zis: – Ia toate vasele şi du-te şi pune-le în templul din Ierusalim, unde le este locul!

16: Acel Şeşbaţar a venit atunci şi a pus temeliile templului lui Dumnezeu în Ierusalim; şi de atunci până acum se zideşte şi nu s-a isprăvit.

17: Şi acum, dacă regele crede că e bine, să se caute în casa-vistierie a regelui Babilonului, ca să se ştie că de la regele Cirus a fost porunca de a fi zidit templul lui Dumnezeu în Ierusalim; şi după ce regele va avea cunoştinţă de lucrul acesta, să trimită la noi”.

Casa-vistierie: „arhivele regale. Desigur, documentele din vremea lui Nabucodonosor trebuiau căutate în Babilon”[10].


[1] BBVA, p. 517

[2] AB, p. 217

[3] BBVA, p. 517

[4] guvernator.

[5] SEP 3, p. 275

[6] BBVA, p. 518

[7] BBVA, p. 518

[8] SEP 3, p. 276

[9] BBVA, p. 518

[10] BBVA, p. 518

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s