Comentarii la II Paralipomena – 2

Posted: 11/03/2009 in II Paralipomena
Etichete:, , ,

CAP. 2 – Pregătiri pentru zidirea casei Domnului.

 

1: Şi a adunat Solomon şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de tăietori de piatră în munte; iar peste aceştia erau trei mii şase sute de supraveghetori.

2: Solomon a trimis la Hiram, regele Tirului, zicând: „De vreme ce tu te-ai purtat bine cu David, părintele meu, şi i-ai dat cedri spre a-şi zidi o casă în care să locuiască,

3: iată că şi eu, fiul său, îi zidesc o casă numelui Domnului, Dumnezeului meu, spre a I-o sfinţi şi a arde în faţa Lui tămâie cu bună mireasmă şi a aduce fără-ncetare arderi-de-tot, dimineaţa şi seara şi sâmbăta şi la luna nouă şi la sărbătorile Domnului, Dumnezeului nostru, ceea ce e [rânduială] veşnică în Israel.

Hiram (= distins; nobil), regele din Tir (= stâncă), avea să întreţină cu Solomon aceleaşi bune relaţii pe care le avuse cu tatăl acestuia, David.

4: Iar casa pe care eu o zidesc urmează să fie mare, căci mare este Dumnezeul nostru peste toţi dumnezeii.

5: Şi cine oare va putea să-I zidească Lui casă, de vreme ce însuşi cerul şi cerul cerului nu-I cuprind slava? Şi cine sunt eu, ca să-I zidesc Lui casă, decât numai spre a I se aduce jertfe de tămâie?

6: Şi acum, trimite-mi un om înţelept şi iscusit în a lucra în aur şi în argint şi în aramă şi în fier şi în tort purpuriu şi stacojiu şi roşu şi vânăt, şi unul care să ştie să sape înflorituri împreună cu iscusiţii meşteri care sunt la mine în Iuda şi în Ierusalim, cei pe care i-a pregătit David, părintele meu.

7: Şi mai trimite-mi din Liban lemn de cedru şi de ienupăr şi de pin; fiindcă ştiu că servii tăi se pricep să taie lemnul din Liban.

Ienupăr: „pare să fie un arbust pe care dicţionarele îl identifică prin ienupăr, probabil la specie. Totuşi, alte variante de traducere oferă aici chiparos, arbore ce furnizează lemn de construcţie. Textul Masoretic are cedru, chiparos, santal, dar s-ar putea ca ultimul termen să se refere la alt copac, deoarece santalul nu creşte în Liban. ♦ Libanul era principala sursă pentru lemn de construcţie: la altitudini mari creşteau cedrii vestiţi şi diverse specii de conifere, foarte căutate de constructorii din Orientul Apropiat”[1].  Liban (= cel alb; muntele alb); numele provenea de la zăpezile ce acopereau şirul de munţi ai Libanului.

8: Şi, iată, servii mei vor merge împreună cu servii tăi, ca să-mi pregătească lemnărie multă, căci mare şi mărită va fi casa pe care o zidesc.

9: Şi, iată, servilor tăi lucrători, celor ce taie lemnul, le-am dat de mâncare, în dar, douăzeci de mii de măsuri de grâu şi douăzeci de mii de măsuri de orz şi douăzeci de mii de măsuri de vin şi douăzeci de mii de măsuri de untdelemn”.

Versetele 6-9: „Cererea lui Solomon prefigurează tratatul comercial pe care îl va încheia cu regele Tyrului. În rezumat, în schimbul lemnului de construcţie şi al meşterilor trimişi de Hiram, Solomon se angajează să plătească anual grâu şi untdelemn şi să suporte cheltuielile de întreţinere a meşterilor din Tyr”[2].  Textul biblic vorbeşte despre core (Anania a echivalat cu măsuri). Cora avea 360 de litri.

10: În sfânta-sfintelor a făcut doi heruvimi, sculptaţi în lemn, şi i-a ferecat cu aur.

Templul va respecta, în linii mari, structura cortului alcătuit în urma revelaţiei făcute către Moise.

11: Şi a zis Hiram: „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Cel ce a făcut cerul şi pământul, Cel ce i-a dat regelui David un fiu înţelept, iscusit în pricepere şi ştiinţă, care va zidi o casă pentru Domnul şi o casă pentru regatul său.

12: Şi acum, ţi-am trimis un om înţelept şi înzestrat cu pricepere, pe Hiram-Abi

13: (mama lui era dintre fetele lui Dan, iar tatăl său era tirian), care ştie să lucreze în aur şi în argint şi în aramă şi în fier şi în piatră şi în lemn şi să ţeasă cu purpură şi cu tort albastru şi stacojiu şi cu vison şi să sape înflorituri şi să înţeleagă tot ce se poate plănui şi orice îi vei da tu să facă, tu şi meşterii tăi şi meşterii domnului meu David, părintele tău.

Hiram-Abi (= tatăl celui nobil) avea mamă israelită, din seminţia lui Dan (= judecată). Aceasta va fi contat în acceptarea sa, căci era vorba despre confecţionarea obiectelor sacre ale Israeliţilor.

14: Şi acum, grâul şi orzul şi vinul şi untdelemnul de care domnul meu a vorbit, trimite-le servilor tăi.

15: Iar noi vom tăia din Liban lemnul de care ai nevoie şi-l vom aduce cu plutele pe mare la Ioppe, iar tu le vei duce la Ierusalim”.

Ioppe (= frumuseţe)  „este ebraicul Yapho şi arabul Yafa. Deşi nu foarte aproape de Ierusalim (54 km în linie dreaptă, 64 pe drum de care), era totuşi singurul port natural practicabil din toată Palestina. Apare menţionat în unele cronici egiptene din secolele al XV-lea şi al XIV-lea î. Hr.  După ocuparea isaelită a Canaanului a devenit cetate de graniţă, aparţinând tribului lui Gad; a fost ulterior cucerită de filisteni. Azi, în apropiere se află oraşul israelian Haifa”[3].

16: Atunci Solomon i-a adunat pe toţi străinii care se aflau în ţara lui Israel, după numărătoarea cu care-i numărase David, părintele său; şi s-au aflat o sută cincizeci şi trei de mii şi şase sute.

La I Paralipomene 22,2 „nu se indică numărul prozeliţilor [străinilor] rezultat în urma recensământului poruncit de David. Comentatorii sunt însă de părere că cifrele nu s-au schimbat semnificativ de la David la Solomon”[4].

17: Şi dintre ei a făcut şaptezeci de mii de salahori şi optzeci de mii de tăietori în piatră şi trei mii şase sute de supraveghetori peste popor.

„Textul Masoretic: …supraveghetori care să-i facă să muncească. Evident, e vorba de o muncă silnică, făcută nu cu evrei, ci cu străinii ce se aflau în Israel (despre care nu ni se spune că ar fi fost plătiţi)”[5].

S-a dat şi un sens mistic lucrătorilor lui Solomon; pentru a fi mai limpede, însă, această tâlcuire, trebuie revăzut şi textul de la III Regi 5,28-6,1: „Rânduiala fiecăreia din aceste slujiri va fi încredinţată sfintelor puteri, îngerilor lui Dumnezeu, din care unii vor fi stăpâniile, tronurile, începătoriile şi domniile (Coloseni 1,6), iar alţii vor fi slujitorii; ei sunt preînchipuiţi prin cele 3300 de căpetenii puse de către Solomon, 70.000 de salahori şi 80.000 de oameni tăietori de piatră în munte, care săvârşeau lucrările şi pregăteau pietrele şi lemnele.  Trebuie să mai băgăm de seamă că lucrătorii pomeniţi sunt înrudiţi cu numărul şapte, iar salahorii şi tăietorii de piatră, care ciopleau să potrivească pietrele, erau apropiaţi de numărul opt, pe când căpeteniile de 3300[6] se apropiau de numărul desăvârşit şase ca multiplu al lui[7].  Cu toate acestea, muncile de pregătire a pietrelor, a extragerii şi a potrivirii lor la zidire, operaţie care dura trei ani, par a reprezenta toată durata intervalului înrudit cu triada din veşnicie[8].  Lucrul acesta se va întâmpla când se va aşeza pacea veşnică, adică la 430 de ani[9] după tainicele evenimente legate de ieşirea din Egipt, întâmplările din Egipt având şi ele loc la 430 de ani după aşezarea înţelegerii cu Avraam (Ieşirea 12,40), aşa că avem de-a face cu o durată de două numere sabatice, de 770 de ani[10], care ţine de la Avraam până la începerea templului, când Hristos, împăratul nostru, a poruncit celor 70.000 de salahori să nu mai ia pentru temelia casei nici o altă piatră, decât pietrele cele mari şi de preţ, care nu fuseseră cioplite din topor, ci aveau să fie cioplite de acum de alţi cioplitori mai de seamă, aleşi din fiii lui Solomon (…). Datorită temeinicei păci care dura atunci, regele Tirului, Hiram, a ajutat şi el la zidirea templului, împrumutându-şi chiar pe fiii săi la tăierea pietrelor celor mari pentru templul cel sfânt şi care au fost aşezate în al patrulea an ca temelie a Casei Domnului. Şi totuşi casa a fost terminată într-o octadă de ani, în a opta lună a celui de al optulea an de la aşezarea temeliei. (…) Să credem într-adevăr că fiii de regi îşi închinau viaţa şlefuirii pietrelor celor mari şi de mare preţ, luându-şi astfel o meserie nepotrivită cu naşterea lor în familii regale? Oare numărul salahorilor, al tăietorilor în piatră, al căpeteniilor lor, precum şi durata de pregătire şi de şlefuire a pietrelor să fi fost ele socotite întâmplător?  Ar fi trebuit, în cazul acesta, ca sfânta casă, ridicată lui Dumnezeu în vremuri de pace, să se facă fără ciocan, fără sapă şi fără nici o unealtă de fier pentru ca să nu se audă nici un zgomot (6,7) în templul lui Dumnezeu[11].  Căci, încă o dată întreb pe robii literei, cum e cu putinţă să zideşti Domnului o casă din blocuri cioplite, aşa cum au fost ele extrase, neprelucrate de cei 80.000 de salahori, fără să se audă în lăuntru în timpul lucrării nici un zgomot de ciocan, nici de sapă şi nici de alte unelte de fier?  Şi cum pot fi cioplite aceste pietre vii atât de fără zgomot încât să nu se simtă nimic dincolo de zidul templului şi să reuşească să se potrivească exact la locul lor în construcţia templului?”[12].


[1] SEP 3, p. 118

[2] SEP 3, p. 117

[3] SEP 3, p. 118

[4] SEP 3, p. 119

[5] BBVA, p. 480

[6] Scriptura vorbeşte despre 3600 de suăpraveghetori.

[7] Numărul 3300 e 6X550, dar se poate ajunge la el şi ghematric: 3+3. Numărul şase e desăvârşit ca fiind sumă şi produs al numerelor perfecte 1, 2 şi 3: 1+2+3=6; 1X2X3=6. În alte ocazii, însă, 6 poate semnifica imperfectul, nedesăvârşirea (7-1=6). Numărul 7 semnifică sfinţenia, perfecţiunea ori darurile Duhului Sfânt, iar numărul 8 e ziua cea veşnică, eshatonul inaugurat prin Învierea Domnului.

[8] Botezarea în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh însemnează pentru Origen moartea şi învierea noastră, prin Treime, la mântuire, de aceea numărul trei îşi primeşte, prin Botez, o semnificaţie sfântă şi veşnică (n. trad.).

[9]  în traducerea folosită, 440 de ani; Biblia 1982: 480 de ani.

[10] Însumaţi, numărul anilor aşa cum apar ei la Origen ar fi de 860.

[11] Pietrele au fost fasonate în afara cetăţii, fiind apoi doar îmbinate în Ierusalim. Părându-i greu de crezut aceasta, Origen dă o interpretare mistică întregii istorii.

[12] Origen, Comentarul la Evanghelia după Ioan, XXXIX, 268 – XL, 277

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s