Comentarii la I Paralipomena – 27

Posted: 07/03/2009 in I Paralipomena
Etichete:, , ,

CAP. 27 – Alţi dregători ai lui David.

 

1: Iată-i pe fiii lui Israel, după numărul lor: capi de familie, căpetenii peste mii şi peste sute, cu grămăticii lor, care-i slujeau poporului după fiece cuvânt al regelui, împărţiţi în cete care intrau şi ieşeau [din slujbă], lună de lună, în toate lunile anului; în fiecare ceată erau câte douăzeci şi patru de mii.

„Capitolul trece în revistă căpeteniile miliţiilor (armata populară a) lui David, împărţite în douăsprezece batalioane, fiecare având obligaţia să servească o lună pe an. Cele douăsprezece batalioane sunt conduse de militari de carieră, fie din rândul Celor trei (pentru primele două luni), fie din rândul Celor treizeci, enumeraţi şi în I Paralipomene 11,11-47. Identitatea persoanelor din cele două liste este indubitabilă, dar forma diferită a numelor acestora, care seamănă confuzie, în prima instanţă, este o dovadă a surselor variate pe care le consultă cronistul”[1].

2: Căpetenia primei cete, pentru luna întâi: Iaşobeam, fiul lui Zabdiel; în ceata lui erau douăzeci şi patru de mii;

Iaşobeam (= poporul s-a reîntors), fiul lui Zabdiel (= Dumnezeu a dăruit) este acelaşi cu Ioşeb-Basşebet Taşchemonitul de la II Regi 23,8  şi cu Iaşobeam, fiul lui Hacmoni, de la I Paralipomene 11,11.

3: el era dintre fiii lui Fares, mai-mare peste toate căpeteniile de oaste în luna întâi.

Iaşobeam era din fiii lui Fares (= spărtură; ruptură).

4: Peste ceata din luna a doua: Dodai Ahohitul; în ceata lui se afla şi căpetenia Miclot; în ceata lui erau douăzeci şi patru de mii.

La 11,12, în locul lui Dodai Ahohitul apare fiul său, Eleazar; Dodai e numit acolo Dodo.  Dodai (= iubitul lui Iahve) era, probabil, fiul lui Ahohi (= spinul meu); în ceata sa era şi căpetenia Miclot (= nuiele).

5: A treia căpetenie, pentru luna a treia: Benaia, fiul preotului Iehoiada; şi în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii;

Benaia (= fiul lui Iahve), fiul lui Iehoiada (= Iahve l-a cunoscut),  „era şi şeful gărzii personale a lui David, compusă din mercenari străini (II Regi 8,18). Unul din cei treizeci, menţionat şi la I Paralipomene 11,22”[2].

6: acest Benaia era un viteaz între cei treizeci şi mai-mare peste cei treizeci; în ceata lui se afla şi Amizabad, fiul său.

Fiul lui Benaia: Amizadab (= ocrotitorul meu m-a răsplătit).

7: A patra căpetenie, pentru luna a patra: Asael, fratele lui Ioab; iar după el era Zebadia, fiul său; în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

A patra căpetenie era Asael (= Dumnezeu lucrează), fratele lui Ioab (= Iahve este tată), urmat de fiul său Zebadia (= Iahve dăruieşte).

8: A cincea căpetenie, pentru luna a cincea: Şamhut Izrahitul; în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

Şamhut (= pustiire) Izrahitul  (= Iahve a apărut) este acelaşi cu Şamot din Haror de la 11,27.

9: A şasea căpetenie, pentru luna a şasea: Ira, fiul lui Icheş Tecoanul; în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

A şasea căpetenie: Ira (= păzitor), fiul lui Icheş (= sucit) din Tecoa (= trâmbiţă).

10: A şaptea căpetenie, pentru luna a şaptea: Heleţ Peloninul, din fiii lui Efraim; şi în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

A şaptea căpetenie: Heleţ (= salvare) Peloninul, din fiii lui Efraim.

11: A opta căpetenie, pentru luna a opta: Sibecai Huşatitul, din seminţia lui Zarah; în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

A opta căpetenie: Sibecai (= împletitură), fiul (probabil) lui Huşa (= grabă), din neamul lui Zarah (= cârmâziu).

12: A noua căpetenie, pentru luna a noua: Abiezer Anatoteanul, din fiii lui Veniamin; şi în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

A noua căpetenie: Abiezer (= tatăl ajutorului) din Anatot (= înălţare).

13: A zecea căpetenie, pentru luna a zecea: Maherai din Netofat, din familia lui Zarah; în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

Maherai (= impetuos) din Netofat (= picurarea răşinii) e numit, la 11,30, Maharai.

14: A unsprezecea căpetenie, pentru luna a  unsprezecea: Benaia din Piraton, din fiii lui Efraim; şi în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

Căpetenia a unsprezecea: Benaia (= fiul lui Iahve) din Piraton (= culme).

15: A douăsprezecea căpetenie, pentru luna a douăsprezecea: Heldai din Netofat, din seminţia lui Otniel; şi în ceata lui erau tot douăzeci şi patru de mii.

Heldai (= viaţă lungă) „nu are corespondent în lista celor treizeci de la I Paralipomene 11. Otniel, strămoşul lui, nu trebuie confundat cu Otniel, chenezitul de la Judecători 1,13”[3].  Otniel (= tăria mea este Dumnezeu).

16: Iar peste triburile lui Israel: Căpetenie peste Ruben era Eliezer, fiul lui Zicri; peste Simeon era Şefatia, fiul lui Maaca;

Căpetenie peste tribul Ruben: Eliezer (= ajutorul lui Dumnezeu), fiul lui Zicri (= amintirea mea).

Căpetenie peste tribul Simeon: Şefatia (= Iahve a judecat), fiul lui Maaca (= mâhnire).

17: peste leviţi era Haşabia, fiul lui Chemuel; peste Aaron era Ţadoc;

Căpetenie peste tribul Levi: Haşabia (= Iahve a adăugat), fiul lui Chemuel (= adunarea lui Dumnezeu); peste casa lui Aaron era Ţadoc (= cel drept).

18: peste Iuda era Elihu, din fraţii lui David; [peste][4] Isahar era Omri, fiul lui Micael;

Căpetenie peste tribul Iuda: Elihu (= Dumnezeul nostru este El);

Căpetenie peste tribul Isahar: Omri (= strângătorul snopilor), fiul lui Micael (= cine este ca Dumnezeu?).

19: peste Zabulon era Işmaia, fiul lui Obadia; peste Neftali era Ierimot, fiul lui Azriel;

Căpetenie peste Zabulon: Işmaia (= Iahve aude), fiul lui Obadia (= slujitorul lui Iahve);

Căpetenie peste Neftali: Ierimot (= înălţare), fiul lui Azriel (= ajutorul meu este Dumnezeu).

20: peste fiii lui Efraim era Hoseia, fiul lui Azazia; peste jumătatea din tribul lui Manase era Ioil, fiul lui Pedaia;

Căpetenie peste Efraim era Hoseia (= mântuit), fiul lui Azazia (= Domnul este puternic);

Căpetenie peste jumătate din Manase: Ioil (= Iahve este Dumnezeu), fiul lui Pedaia (= răscumpărat).

21: peste jumătatea [cealaltă] din tribul lui Manase – cea din Galaad – era Ido, fiul lui Zaharia; peste Veniamin era Iaasiel, fiul lui Abner;

Căpetenie peste jumătatea lui Manase cea din Galaad: Ido (= sărbătoresc), fiul lui Zaharia (= Iahve Şi-a amintit);

Căpetenie peste Veniamin: Iaasiel (= puterea mea este Dumnezeu), fiul lui Abner (= tatăl luminii).

22: peste Dan era Azareel, fiul lui Ieroham. Acestea erau căpeteniile triburilor lui Israel.

Căpetenie peste Dan: Azareel (= ajutorul lui Dumnezeu), fiul lui Ieroham (= Iahve S-a milostivit).

23: David însă nu i-a numărat şi pe cei de douăzeci de ani şi mai în jos, deoarece Domnul spusese că-l va înmulţi pe Israel ca stelele cerului.

Douăzeci de ani: era vârsta de la care o persoană, bărbat sau femeie, era considerată ca având toate obligaţiile religioase şi civile. Limita de 20 de ani pentru recenzare este stipulată în Ieşirea 30,14 şi confirmată cu ocazia recensământului din Numeri 1,2-14. Cf. şi Levitic 27,2-4 pentru intervalul de la 20 la 60 de ani, considerat vârsta adultă. Tot douăzeci de ani era şi vârsta minimă pentru primirea ca membru deplin în comunitatea de la Qumran (AB I Chron., p. 185)”[5].

24: Ioab, fiul Ţeruiei, începuse să facă numărătoarea, dar nu a şi sfârşit-o, pricină pentru care s-a făcut mânie asupra lui Israel şi pentru care numărătoarea aceea nu a intrat în Cartea Faptelor regelui David.

„Precizarea că Ioab nu a terminat numărarea poporului şi că rezultatul nu a fost înregistrat oficial nu corespunde cu relatarea din cap. 21 vv. 5-6, unde Ioab îi aduce lui David rezultatul final al recensământului (la fel şi în II Regi 24,9). Poate Cronistul (…) se referă la faptul că nu au fost număraţi cei din triburile lui Levi şi Veniamin. Mânia  care s-a iscat (εγένετο) asupra lui Israel este o antonomază a molimei trimise ca pedeapsă pentru recensământul lui David”[6].  Oricum, mânia divină a fost stârnită de efectuarea recensământului şi nu, cum s-ar putea înţelege de aici, de faptul că recensământul n-ar fi fost finalizat.

25: Peste vistieriile regelui era Azmavet, fiul lui Adiel, iar peste strânsurile de pe câmp, din oraşe şi din sate şi din turnuri era Ionatan, fiul lui Uzia.

„Prin turnuri se înţeleg ferme agricole (vii, livezi etc.) sau pentru creşterea turmelor de oi şi de capre. Aveau şi clădiri mai înalte, ca nişte posturi de observaţie”[7].  Vistiernic era Azmavet (= tăria morţii), fiul lui Adiel (= Dumnezeu este martor), iar veghetor peste recolte şi turme era Ionatan (= dat de Iahve), fiul lui Uzia (= puterea Domnului).

26: Peste gospodarii care lucrau pământul era Ezri, fiul lui Chelub.

Veghetor peste agricultori: Ezri (= ajutorul meu), fiul lui Chelub (= coş împletit).

27: Peste vii era Şimei din Rama, iar peste pivniţele de vinuri era Zabdi, fiul lui Şifmi.

Mai mare peste vii: Şimei (= renumit) din Rama (= înălţime); pivnicer: Zabdi (= darul meu), fiul lui Şifmi[8].

28: Peste livezile de măslini şi de smochini în câmpie era Baal-Hanan din Gheder, iar peste magaziile untdelemnului era Ioaş.

Câmpia, numită aici doar generic, era una anume: „în Textul Masoretic este menţionată Şephelah, regiune colinară la vest de munţii din Iuda”[9].

Veghetor peste livezi: Baal-Hanan (= Domnul îndurării) din Gheder (= întăritură); peste magaziile cu untdelemn: Ioaş (= Iahve sprijină).

29: Peste vitele mari ce păşteau în Şaron era Şitrai Haşaroneanul, iar peste cele din văi era Şafat, fiul lui Adlai.

Şaron: „este vorba despre câmpia vastă din nordul Palestinei, care se desfăşoară între marile mlaştini din josul râului Crocodililor (Nahr ez-Zerka), valea Ailonului şi Iope, în sud. Zonă propice creşterii de vite”[10].  Veghetor peste cornutele mari: Şitrai (= scriitorul Domnului) din Haşaron (= câmpia); peste turmele din văi: Şafat (= Dumnezeu este judecător), fiul lui Adlai (= dreptate este Iahve).

30: Peste cămile era Obil Ismaelitul, peste asini, Iehdia Meroneanul.

„Obil ismaelitul are un nume predestinat de paznic de cămile. În arabă ibil este un nume colectiv desemnând generic cămila. ♦ (…) [Meron], localitate situată în teritoriul tribului Veniamin, probabil între Gabaon şi Massepha”[11].  Obil se poate traduce şi prin turmă. Faptul că se trăgea din Ismael (= Dumnezeu ascultă) întăreşte presupunerea asupra originii sale arabe. Veghetor peste asini era Iehdia (= unul este Iahve) din Meron (= amărăciuni).

31: Peste turme era Iaziz Agariteanul. Toţi aceştia erau cârmuitori peste strânsurile de hrană ale regelui David.

Tot peste turme, fără a se preciza de ce fel, era Iaziz (= El va străluci) Agariteanul, nume ce provine de la Agar (= frumoasă; fugă), probabil mama lui Ismael, indicând iarăşi o origine arabă.

32: Ionatan, unchiul lui David dinspre tată, era sfetnic, om înţelept şi grămătic; iar Iehiel, fiul lui Hacmoni, era cu fiii regelui.

Era cu fiii regelui, adică „era însărcinat cu educarea, supravegherea etc. fiilor regelui”[12].  Sfetnic era Ionatan (= dat de Iahve), iar supraveghetor al fiilor regelui era Iehiel (= Dumnezeu trăieşte), fiul lui Hacmoni (= înţelept).

33: Şi Ahitofel era sfetnic al regelui; iar Huşai Archianul era cel mai apropiat prieten al regelui.

„Titlul de prietenul regelui era cunoscut şi în Egiptul antic (AB I Chron., p. 186). Mai mult decât un titlu onorific, el reprezenta o funcţie importantă în administraţia regală, un fel de consilier/sfetnic de taină (cf. II Regi 15,32-37 şi urm.). ♦ Versetul îi pomeneşte pe cei doi sfetnici apropiaţi ai lui David, Ahitofel din Ghilo şi pe Huşai, dintre care primul ajunge să i se ralieze lui Abesalom (II Regi 15,12), iar cel de al doilea îi sare în ajutor regelui (II Regi 15,32). Cronistul îl numeşte pe al doilea prietenul regelui, fără să mai reia episodul din II Regi”[13].  Alţi sfetnici, apropiaţi lui David: Ahitofel (= frate al nebuniei) şi Huşai (= grăbit) Archianul – Archiţii (= cei lungi) erau un vechi popor canaanit.

34: Lui Ahitofel i-au urmat Iehoiada, fiul lui Benaia, şi Abiatar. Iar Ioab era căpetenia oştirii regelui.

„După sinuciderea sa (II Regi 17,23), lui Ahitofel îi urmează, pe postul de consilier, Iehoiada, fiul lui Benaia. Acesta este menţionat doar în acest loc, dacă nu cumva este vorba de o greşeală a Cronistului sau a unui copist, pentru că în II Regi 8,18; III Regi 1,8 şi chiar în I Paralipomene 18,17, printre sfetnicii lui David este amintit un Benaia, fiul lui Iehoiada. ♦ Preotul Abiatar se numără printre cei mai vechi susţinători şi colaboratori ai lui David, încă din vremea când acesta era urmărit de Saul (cf. I Regi 22,20 şi urm.), dar spre sfârşitul domniei lui David se va împotrivi acestuia, susţinându-l pe Adonia împotriva lui Solomon. Faptul că în acest loc nu-i este amintită calitatea de preot poate fi pus şi pe seama antipatiei Cronistului faţă de abiatarizi, rivalii sadociţilor, consideraţi de autor ca reprezentând descendenţa preoţească legitimă”[14].

Aşadar, lui Ahitofel i-a urmat Iehoiada (= Iahve l-a cunoscut), fiul lui Benaia (= fiul lui Iahve), şi Abiatar (= tatăl belşugului). Ioab (= Iahve este tată) era conducătorul oştirii.


[1] SEP 3, p. 93

[2] SEP 3, p. 93

[3] SEP 3, p. 94

[4] Anania are aici: pentru.

[5] SEP 3, p. 94

[6] SEP 3, pp. 94-95

[7] SEP 3, p. 95

[8] Biblia Hebraica are din Şefami; Şefami (= ţinut roditor). Septuaginta are din Sefni. Vulgata are aici pe Zabdias Aphonites. Pretutindeni, însă, e indicat un loc de origine, nu o filiaţie, ca la Anania.

[9] SEP 3, p. 95

[10] SEP 3, p. 95

[11] SEP 3, p. 95

[12] SEP 3, p. 95

[13] SEP 3, pp. 95-96

[14] SEP 3, p. 96

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s