Comentarii la I Paralipomena – 25

Posted: 07/03/2009 in I Paralipomena
Etichete:, , ,

CAP. 25 – Cântăreţii.    

 

1: Regele David şi căpeteniile oştirii i-au rânduit la slujbe pe fiii lui Asaf, pe ai lui Heman şi pe ai lui Iditun, ca să cânte imnuri în sunetul alăutelor şi al harpelor şi al ţimbalelor.

„Autorul Paralipomenelor pune un preţ deosebit pe tagma cântăreţilor. Aceştia sunt recrutaţi din trei familii levitice: Asaf, Iditun şi Heman. (Ca în foarte multe alte cazuri, prin fii se înţeleg urmaşi, descendenţii dintr-un părinte comun)”[1].

2: Din fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania şi Aşarela; fiii lui Asaf, cei ce se ţineau de profetul Asaf, îşi aveau locul îndată după rege.

„Este interesantă legătura dintre darul profetic al lui Asaf şi regele David. La II Paralipomene 35,15, toţi trei conducătorii cântăreţilor apar ca profeţi ai regilor. ţineau de Asaf: (…) erau sub directa supraveghere a acestuia şi, prin aceasta, depindeau şi de rege”[2].

Cântăreţii din fiii lui Asaf (= culegător): Zacur (= în amintire bună), Iosif (= adaos), Netania (= dat de Iahve) şi Aşarela (= fericirea lui Dumnezeu).

3: Din cei ai lui Iditun, fiii lui Iditun: Ghedalia, Ţeri, Isaia, Şimei, Haşabia şi Matitia; ei erau şase, sub conducerea tatălui lor Iditun, care cânta din alăută mulţumiri şi laude Domnului.

Cântăreţii din fiii lui Iditun (= cel recunoscător): Ghedalia (= Iahve este mare), Ţeri (= creat; instruit), Isaia (= mântuirea lui Iahve), Şimei (= renumit), Haşabia (= Iahve a adăugat) şi Matitia (= darul lui Iahve).

4: Din cei ai lui lui Heman: fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Şebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioşbecaşa, Maloti, Hotir şi Mahaziot.

„Numele fiilor lui Heman de la Hanani până la Mahaziot alcătuiesc, în limba ebraică, cu toate vocalele notate de masoreţi, o invocaţie, care s-ar putea traduce aproximativ: Miluieşte-mă, Yah(ve), miluieşte-mă. Dumnezeul meu eşti Tu. Laud şi preamăresc ajutorul [pe care l-ai dat] celui aflat la strâmtoare. [Mi]-ai dat viziuni…[3].

Cântăreţii din fiii lui Heman (= credincios; fidel): Buchia (= deşertarea lui Iahve), Matania (= darul lui Iahve), Uziel (= puterea Domnului), Şebuel (= robul Domnului), Ierimot (= înălţare), Hanania (= Iahve este milostiv), Hanani (= bogat în har), Eliata (= Dumnezeu a venit), Ghidalti (= eu laud pe Dumnezeu), Romamti-Ezer (= am înălţat ajutorul), Ioşbecaşa (= El întoarce ce este greu), Maloti (= Iahve vorbeşte), Hotir (= El a lăsat belşug) şi Mahaziot (= vedenia mea).

5: Toţi aceştia erau fiii lui Heman, întâiul cântăreţ al regelui atunci când se cerea cuvânt de la Domnul pentru ridicarea cornului. Şi i-a dat Dumnezeu lui Heman paisprezece fii şi trei fiice.

Reamintim aici că, pentru cei din vechime, cornul era un simbol al puterii.

6: Toţi aceştia, laolaltă cu tatăl lor, cântau în templul Domnului imnuri [acompaniate] de ţimbale, harpe şi alăute, avându-şi locul îndată după rege şi după Asaf, Iditun şi Heman.

7: Iar numărul lor – înţelegându-se şi al fraţilor lor care învăţaseră să-I cânte Domnului şi care erau iscusiţi în slujba aceasta – era de două sute optzeci şi opt.

8: Şi ei, de asemenea, au aruncat sorţi pentru rândul lor zilnic la slujbă, pentru mare şi mic, pentru cel desăvârşit şi pentru învăţăcel.

„Cântăreţii trag şi ei la sorţi ordinea în care vor sluji în Templu. Celor douăzeci şi patru de căpetenii de cântări, enumerate separat la 25,2-4, le sunt subordonaţi câte doisprezece cântăreţi. Un calcul sumar dă seama despre numărul total de 288 de cântăreţi din Templu.

9: Întâiul sorţ i-a căzut lui Asaf, adică lui Iosif, fraţilor şi fiilor săi: doisprezece; al doilea, lui Ghedalia, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

„Textul este obscur, pentru că plasează pe acelaşi loc două căpetenii enunţate mai sus: Iosif şi Ghedalia. Având în vedere că primul sorţ i-a căzut unui descendent al lui Asaf şi că Iosif e fiul lui Asaf, rezultă că Iosif e cel cu primul sorţ. De altfel, cel căruia îi cade al doilea sorţ nu are corespondent între cei douăzeci şi patru enumeraţi mai sus. În Textul Masoretic, al doilea sorţ îi cade lui Ghedalia[4]. ♦ Nici în Textul Masoretic, nici în Septuaginta nu sunt amintiţi subordonaţii lui Iosif, dar calculul final ne determină să îi subînţelegem[5], ca totalul să fie 288. Mai mult, aflăm că şi conducătorii cântăreţilor erau incluşi în numărul de doisprezece care alcătuiau o ceată”[6].

10: al treilea, lui Zacur, cu fraţii şi fiii săi: doisprezece;

11: al patrulea, lui Iţri, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

12: al cincilea, lui Netania, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

13: al şaselea, lui Buchia, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

14: al şaptelea, lui Ieşarela, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

15: al optulea, lui Isaia, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

16: al nouălea, lui Matania, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

17: al zecelea, lui Şimei, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

18: al unsprezecelea, lui Azareel, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

19: al doisprezecelea, lui Haşabia, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

20: al treisprezecelea, lui Şebuel, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

21: al paisprezecelea, lui Matitia, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

22: al cincisprezecelea, lui Ierimot, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

23: al şaisprezecelea, lui Hanania, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

24: al şaptesprezecelea, lui Ioşbecaşa, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

25: al optsprezecelea, lui Hanani, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

26: al nouăsprezecelea, lui Maloti, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

27: al douăzecilea, lui Eliata, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

28: al douăzeci şi unulea, lui Hotir, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

29: al douăzeci şi doilea, lui Ghidalti, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

30: al douăzeci şi treilea, lui Mahaziot, cu fiii şi fraţii săi: doisprezece;

31: al douăzeci şi patrulea, lui Romamti-Ezer, cu fiii şi cu fraţii săi: doisprezece.

Numele capilor cântăreţilor le-am dat la primele versete. Apar aici, în lista celor hotărâţi prin sorţi la slujbă, trei variante de nume: Iţri (= creator) pentru Ţeri; Ieşarela (= drept faţă de Dumnezeu) pentru Aşarela; Azareel (= ajutorul lui Dumnezeu) pentru Uziel.


[1] BBVA, p. 473

[2] SEP 3, p. 88

[3] SEP 3, p. 89

[4] Aşa cum, tacit, Anania a şi introdus în versiunea sa.

[5] Pentru claritate, Anania i-a şi introdus în text.

[6] SEP 3, p. 89

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s