Comentarii la I Paralipomena – 24

Posted: 07/03/2009 in I Paralipomena
Etichete:, , ,

CAP. 24 – Cetele preoţilor.      

 

1: Şi fiii lui Aaron, împărţiţi în cete: Fiii lui Aaron: Nadab, Abiud, Eleazar şi Itamar.

2: Nadab şi Abiud au murit înaintea tatălui lor, iar fii n-au avut; aşa că numai Eleazar şi Itamar, fiii lui Aaron, au slujit ca preoţi.

Fiii lui Aaron: Nadab (= darnic; nobil), Abiud (= tatăl meu este Iahve), Eleazar (= Dumnezeu ajută) şi Itamar (= fără palmieri).

3: David i-a împărţit astfel: Pe Ţadoc, unul din fiii lui Eleazar, şi pe Ahimelec, unul din fiii lui Itamar, potrivit cu numărul lor, cu slujba lor şi cu familiile părinţilor lor.

Căpetenie din fiii lui Eleazar: Ţadoc (= cel drept); căpetenie din fiii lui Itamar: Ahimelec (= fratele regelui).  Amândouă familiile aaronite rămase erau, astfel, reprezentate lângă casa regală.

4: Dar între fiii lui Eleazar s-au găsit mai multe căpetenii decât între fiii lui Itamar, aşa că i-a împărţit astfel: din fiii lui Eleazar, şaisprezece capi de familie, iar din fiii lui Itamar, opt.

5: Şi i-a împărţit prin sorţi, pe unii ca şi pe ceilalţi, căci, dintre fiii lui Eleazar şi dintre fiii lui Itamar, ei erau mai-mari ai celor sfinte şi mai-mari ai Domnului.

„Tragerile la sorţi se făceau alternativ şi proporţional dintr-o familie şi din cealaltă”[1].

Mai-marii Domnului aveau, după toate probabilităţile, atribuţii cu totul speciale, de drept divin, care nu ne sunt cunoscute. Oricum, acest genitiv trebuie citit ca în expresiile frica lui Dumnezeu = frica de Dumnezeu, sau mântuirea lui Dumnezeu = mântuirea care vine de la Dumnezeu”[2].  La Numeri 3,32 singur Eleazar este desemnat căpetenie peste conducătorii leviţilor; aici apare şi numele lui Itamar.

6: Iar Şemaia, fiul lui Natanael, grămătic din neamul leviţilor, i-a scris în faţa regelui şi a căpeteniilor şi în faţa preoţilor Ţadoc şi Ahimelec, fiul lui Abiatar, şi a capilor de familii preoţeşti şi levitice, o casă părintească fiindu-i rânduită lui Eleazar şi una lui Itamar.

„Ahimelec, fiul lui Abiatar, este un preot din timpul lui David, probabil nepot al lui Ahimelec de la 24,3.   [În ce priveşte tragerea la sorţi], Textul Masoretic nu e foarte clar, dar se poate deduce că se trăgea la sorţi de câte două ori pentru cei din casa lui Eleazar şi o singură dată pentru ai lui Itamar, aceştia fiind mai puţini”[3].  Numele (ordinea) ieşite la tragerea la sorţi au fost consemnate de Şemaia (= Iahve aude), fiul lui Natanael (= darul Domnului).

7: Sorţul cel dintâi i-a ieşit lui Iehoiarib; al doilea, lui Iedaia;

8: al treilea, lui Harim; al patrulea, lui Seorim;

9: al cincilea, lui Malchia; al şaselea, lui Miiamin;

10: al şaptelea, lui Hacoţ; al optulea, lui Abia;

11: al nouălea, lui Ieşua; al zecelea, lui Şecania;

12: al unsprezecelea, lui Eliaşib; al doisprezecelea, lui Iachim;

13: al treisprezecelea, lui Hupa; al paisprezecelea, lui Işbaal;

14: al cincisprezecelea, lui Bilga; al şaisprezecelea, lui Imer;

15: al şaptesprezecelea, lui Hezir; al optsprezecelea, lui Hapiţeţ;

16: al nouăsprezecelea, lui Petahia; al douăzecilea, lui Iezechiel;

17: al douăzeci şi unulea, lui Iachin; al douăzeci şi doilea, lui Gamul;

18: al douăzeci şi treilea, lui Delaia; al douăzeci şi patrulea, lui Maazia;

Capii de familie rânduiţi, prin sorţi, la slujbă: Iehoiarib (= Iahve conduce în luptă), Iedaia (= Domnul ştie), Harim (= sfinţit), Seorim (= păros; aspru), Malchia (= regele Domnului), Miiamin (= la dreapta lui Dumnezeu), Hacoţ (= spin), Abia (= Iahve este tată), Ieşua (= mântuire), Şecana (= locuinţa lui Iahve), Eliaşib (= Dumnezeul căinţei), Iachin (= Dumnezeu întemeiază), Hupa (= pătură), Işbaal (= preţul laudei)[4], Bilga (= înveselire), Imer (= desăvârşit), Hezir (= mistreţ), Hapiţeţ (= împrăştiat), Petahia (= Iahve a dat libertate), Iezechiel (= Dumnezeu este puternic), Iachin (= Dumnezeu întemeiază), Gamul (= înţărcat; crescut), Delaia (= Iahve este mântuitor), Maazia (= puterea lui Iahve).

19: Acesta era rândul lor la slujbă, cum anume trebuia să vină în templul Domnului, după rânduiala lor dată prin Aaron, părintele lor, aşa cum Domnul, Dumnezeul lui Israel, îi poruncise acestuia.

„Schimbul preoţilor la slujbă se făcea odată pe săptămână, de sabat, rânduială păstrată până la distrugerea completă a Templului de către romani”[5].

20: Ceilalţi fii ai lui Levi au fost împărţiţi astfel: Din fiii lui Amram, Şubael; din fiii lui Şubael, Iehdia;

21: din fiii lui Rehabia, întâiul era Işia;

22: din fiii lui Iţhar: Şelomot; din fiii lui Şelomot: Iahat;

23: din fiii lui Hebron: întâiul, Ieria; al doilea, Amaria; al treilea, Iahaziel; şi al patrulea, Iecameam;

24: din fiii lui Uziel: Mica; din fiii lui Mica: Şamir.

25: Fratele lui Mica a fost Işia; din fiii lui Işia: Zaharia.

26: Fiii lui Merari: Mahli şi Muşi; din familia lui Iaazia: Beno;

27: din fiii lui Merari, după Iaazia: Beno, Şoham, Zacur şi Ibri.

28: Mahli i-a avut pe Eleazar şi pe Itamar; Eleazar a murit fără să fi avut fii.

29: Chiş l-a avut pe Ierahmeel.

30: Fiii lui Muşi: Mahli, Eder şi Ierimot.  Aceştia sunt fiii leviţilor după familii.

Versetele 20-30: „Se prezintă lista leviţilor care nu se înscriau în descendenţa lui Aaron, deci care nu erau preoţi, ci slujitori de rangul al doilea în Templu”[6].

Capii familiilor de leviţi de rangul al doilea: Şubael (= Dumnezeu Se întoarce), Iehia (= Iahve este Unul), Işia (= Dumnezeu trăieşte), din fiii lui Rehabia (= Iahve e atotcuprinzător); din fiii lui Iţhar (= strălucire): Şelomot (= plin de pace); din fiii săi: Iahat (= împrospătare); din fiii lui Hebron (= prietenie): Ieria (= frica de Iahve), Amaria (= Iahve a promis), Iahaziel (= Dumnezeu va vedea) şi Iecameam (= poporul se ridică); din fiii lui Uziel (= puterea Domnului): Mica (= cine este ca El?); din fiii săi: Şamir (= spin); fratele lui Mica: Işia (= Dumnezeu trăieşte); din fiii săi: Zaharia (= Iahve Şi-a amintit); fiii lui Merari (= grija mea; amărăciune): Mahli (= bolnav) şi Muşi (= îndepărtat); din fiii lui Iaazia (= puterea mea este Iahve): Beno (= fiii lui) – ar putea să nu fie un nume propriu; tot din fiii lui Merari: Beno – din nou, Şoham (= piatră scumpă verzuie), Zacur (= în amintire bună) şi Ibri (= cel de dincolo; evreu); Chiş (= arc) a născut pe Ierahmeel (= harul lui Dumnezeu); fiii lui Muşi (= îndepărtat): Mahli (= bolnav), Eder (= turmă) şi Ierimot (= înălţare).

31: Şi ei, de asemenea, au primit sorţi, ca şi fraţii lor, fiii lui Aaron, în faţa regelui David, a lui Ţadoc şi a lui Ahimelec, a capilor de familii preoţeşti şi levitice, fiecare cap de familie fiind pe picior de egalitate cu cei mai tineri fraţi ai săi.

Nu se precizează atribuţiunile exacte ale acestora, ci doar faptul că aveau reprezentare pe lângă casa regală.


[1] SEP 3, p. 86

[2] BBVA, p. 473

[3] SEP 3, p. 87

[4] Ieşebeab în Biblia Hebraica. Altfel, Işbaal ar însemna omul lui Baal.Septuaginta are aici forma Isvaal.

[5] SEP 3, p. 87

[6] SEP 3, p. 87

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s