Comentarii la I Paralipomena – 20

Posted: 03/03/2009 in I Paralipomena
Etichete:, , ,

CAP. 20 – Războaiele şi biruinţele lui David asupra Amoniţilor şi Filistenilor.

1: Şi a fost că la întoarcerea anului, la vremea când regii ies [la război], Ioab a scos oastea, în toată puterea ei, şi a pustiit ţara fiilor lui Amon şi a venit şi a împresurat Raba, în timp ce David a rămas în Ierusalim; Ioab a bătut Raba şi a nimicit-o.

„Cronicarul omite, cu bună ştiinţă, episodul penibil David-Batşeba-Urie-Natan, dar omite, probabil din neatenţie, versetul 29 din II Regi 12 în care se spune că, în final, şi David a participat la cucerirea Rabei”[1]. Vremea când regii ies la război este primăvara, când drumurile redevin practicabile. ♦ (…) a înconjurat cetatea Raba [= oraş mare]: Raba era oraşul principal al amoniţilor. Supusă de David, Raba redevine independentă după moartea lui Solomon. În perioada elenistică a fost reconstruită de Ptolemeu Filadelful, devenind un important centru comercial. ♦ David rămâne în Ierusalim, delegându-şi generalul să conducă expediţia, practică obişnuită pentru suveranii epocii. Cu acest prilej însă David comite adulterul cu Batşeba, soţia lui Urie, fapt pe care cronistul îl trece aici sub tăcere (cf. II Regi 11,2-25)”[2]. Atitudinea Cronicarului este şi o lecţie pentru toţi aceia care, chiar şi peste veacuri, scotocesc doar în aflarea slăbiciunilor şi căderilor marilor eroi. Este, la noi, cazul lui Ştefan Vodă, comparabil în multe privinţe cu regele David.

2: Iar David i-a luat lui Milcom, regele lor, coroana de pe cap şi s-a aflat că are aur în greutate de un talant, având pe ea şi pietre preţioase; şi a fost pusă pe capul lui David. El a dus din cetate şi foarte multe prăzi.

Şi-a pus-o pe cap: având în vedere că un talant cântărea circa 30-40 de kg, este greu de imaginat că o coroană cu această greutate putea fi pusă pe cap”[3]. Milcom (= rege mare).

3: Iar pe poporenii din ea i-a scos afară şi i-a silit să taie cu ferăstrăul şi cu topoarele şi să despice lemne; aşa a făcut David cu toţi fiii lui Amon. Apoi David şi tot poporul său s-au întors în Ierusalim.

Începutul acestui verset, „în traducere (foarte) literală: Iar pe poporul din ea l-a scos afară şi l-a tăiat cu ferăstrăul şi cu topoarele şi l-a despicat ca pe lemne. Aşa apare textul în aproape toate ediţiile româneşti (dar şi străine, mai vechi, precum King James Version). Eroarea vine de la traducerea necritică a verbului diaprio, al cărui sens primar este a tăia în două cu ferăstrăul. Folosit însă la timpul trecut, ca în cazul de faţă (dieprisen), el înseamnă a tortura, a chinui, a face pe cineva să sufere (sau, cu o nuanţă mult mai temperată, a se mânia, a fremăta de furie împotriva cuiva, ca în Faptele Apostolilor 5, 33; 7, 54). Aşadar, e vorba de supunerea prizonierilor de război la munci forţate (de care avuseseră parte şi fiii lui Israel în Egipt)[4]. În comparaţie cu II Regi 12, 31, cronicarul omite munca la cuptoarele de ars cărămidă. (A despica lemne: preluat, aici, din Codex Vaticanus)”[5]. Prin tot poporul vom înţelege, ca şi în alte locuri, pe cei aflaţi sub arme.

4: Şi a fost că după aceea s-a petrecut un nou război cu Filistenii la Ghezer. Atunci Sibecai Huşatitul l-a bătut pe Sipai, unul din fiii uriaşilor, şi l-a supus.

„Din cele patru confruntări cu filistenii, relatate în II Regi 21,15-22, cronistul nu o menţionează pe prima, pentru că nu concordă cu scopul lucrării lui. ♦ [Ghezer (= aşezare pe pantă)] era o cetate situată strategic între Ierusalim şi Iope, pe drumul care lega Egiptul cu Mesopotamia. Fostă cetate canaanită şi, după Tutmes al III-lea, posesiune egipteană, Ghezer a intrat sub dominaţie filisteană, probabil cu acordul egiptenilor (vezi stela faraonului Merneptah). Fortăreaţa trece sub stăpânirea Israelului, la căsătoria lui Solomon cu fiica faraonului. În II Regi 21,18 se spune însă că bătălia în cauză a avut loc la Gat”[6]. În lupta de la Ghezer s-a evidenţiat Sibecai (= împletitură) Huşatitul (supranume ce provine din antroponimul Huşa = grabnic), care l-a învins pe uriaşul Sipai (= uşier).

5: Şi din nou a fost un război cu Filistenii. Iar Elhanan, fiul lui Iair, l-a lovit pe Lahmi, fatele lui Goliat din Gat; coada suliţei acestuia era cât sulul de la războiul de ţesut.

“Pasaj neclar, pentru că în II Regi 21,19 se spune că Elhanan (…) l-a lovit pe Goliat din Gat. Aici însă victima este Lahmi, fratele lui Goliat. În II Regi, Elhanan apare ca fiul lui Iaare Oreghim din Betleem. Dar, în ebraică, oreghim înseamnă ţesători. S-a presupus că a fost introdus din neatenţia copistului, care a anticipat substantivul de la sfârşitul versetului. Pentru că în II Regi se spune că Goliat a fost omorât de către David, cronistul încearcă să evite dezacordul, vorbind despre un frate al lui Goliat, Lahmi, obţinut printr-o deformare a toponimului Beyth-Lehem (Betleem)”[7]. Aşa cum e relatată istoria aici, înţelegem că Elhanan (= Dumnezeu este îndurător), fiul lui Iair (= luminător), a biruit pe Lahmi (= războinic), fratele lui Goliat (= cel care alungă) din Gat (= teasc).

6: Şi a mai fost un război la Gat. Acolo era un om neobişnuit de trupeş, care avea câte şase degete la mâini şi la picioare: de toate, douăzeci şi patru; şi el se trăgea tot din uriaşi.

7: Şi el l-a ocărât pe Israel, dar Ionatan, fiul lui Şama, fratele lui David, l-a ucis.

Despre un alt viteaz al lui David, Ionatan (= dat de Domnul), fiul lui Şama (= faimă), se spune că a biruit un alt uriaş, nenumit.

8: Aceştia erau oameni născuţi în Gat, din Refaimi: toţi patru erau uriaşi şi au căzut de mâna lui David şi de mâna slujitorilor lui.

În cetatea filisteană Gat locuiau cei rămaşi dintre Refaimi, neam vestit prin statura sa deosebită.


[1] BBVA, p. 469

[2] SEP 3, p. 77

[3] SEP 3, p. 77

[4] Deşi ei nu fuseseră prizonieri de război.

[5] BBVA, p. 469

[6] SEP 3, p. 78

[7] SEP 3, p. 78

Anunțuri
Comentarii
  1. -X- spune:

    „Cronicarul omite, cu bună ştiinţă, episodul penibil David-Batşeba-Urie-Natan, dar omite, probabil din neatenţie, versetul 29 din II Regi 12 în care se spune că, în final, şi David a participat la cucerirea Rabei”

    De ce penibil? Oamenii mari, chiar si atunci cind gresesc, ramin mari …

    Nu am multe cunostinte referitoare la Biblie, insa am observat un lucru : personajele din Vechiul Testament sunt supuse mereu greselilor, comit acte reprobabile … intr-un cuvint, sunt foarte asemanatoare oamenilor obisnuiti si de aceea imi dau senzatia ca au fost personaje reale.

    In Noul Testament lucrurile se schimba foarte mult, inclusiv cu Iisus, care e prezentat ca cineva fara de pacat. Mie personal, Noul Testament imi da impresia de Irealitate.

    M-ar interesa sa aflu versete care sa-mi schimbe conceptia …

  2. Vania spune:

    De ce penibil? Pentru că este un citat şi l-am respectat. Dar, când ai un harem generos, pare nefiresc să-ţi trimiţi la moarte un general devotat pentru că ai râvnit la femeia sa… Cronicarul a preferat să reţină doar aspectele pozitive ale domniei lui David, aşa cum e bine să procedăm şi noi, căutând în primul rând partea bună la semeni (dacă nu-s ceceni!).

    Iisus Hristos este fără de păcat, altfel n-ar fi Mântuitor. Şi dacă n-ar fi, n-ar mai avea rost nici să respirăm, de vreme ce finalitatea ar fi suferinţa cea veşnică. Sigur, aici am rezumat foarte mult…

    Altfel, personajele Noului Testament nu sunt impecabile. Găsim căderi între Apostoli, suişuri şi coborâşuri în credinţă, dificultăţi în înţelegerea tainelor dumnezeieşti, aşa cum este şi firesc, de altfel.

  3. Diana spune:

    Domnule X.

    Iisus este fără păcat.
    El a venit să răstoarne vechea ordine (ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte) pe care o găsim în Vechiul Testament, ordine sângeroasă şi neiertătoare şi s-o înlocuiască cu Iubire (Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi; Dacă cineva îţi cere haina, dă-i şi cămaşa).
    Iubire de care, se pare, nu suntem vrednici…

  4. Diana spune:

    Vă recomand Gog şi Magog a lui Papinni, poate vă mai dumiriţi.

  5. Vania spune:

    Legătura între Gog şi seria de Comentarii îmi pare destul de îndepărtată…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s