Comentarii la IV Regi – 12

Posted: 05/02/2009 in IV Regi
Etichete:, ,

CAP. 12 – Domnia şi moartea lui Ioaş.

 

1: Ioaş avea şapte ani când a devenit rege.

            Ioaş (= Domnul a dat) „a fost al optulea rege al lui Iuda (cca 836-800 î. Hr.), fiul lui Ohozia. După unii comentatori (…), cifra rotundă de patruzeci de ani de domnie (v. 2) pare să includă şi cei şase ani ai Ataliei”[1].

2: Ioaş a început să domnească în cel de al şaptelea an al lui Iehu şi a domnit în Ierusalim vreme de patruzeci de ani.

3: Atâta vreme cât l-a îndrumat preotul Iehoiada, Ioaş a făcut ceea ce e drept în faţa Domnului;

4: doar înălţimile nu le-a desfiinţat, căci poporul încă mai aducea jertfe şi tămâieri pe înălţimi.

            „Ritualurile de pe înălţimi, de sorginte canaaneană, erau atât de adânc intrate în obiceiurile comunitare, încât nici cei mai puternici şi mai autoritari suverani nu au reuşit să le desfiinţeze”[2].

5: Şi a zis Ioaş către preoţi: „Toţi banii sfintelor datorinţe ce se aduc în casa Domnului, banii răscumpărării – adică toţi banii pe care omul îi aduce pentru răscumpărare – şi toţi banii pe care din inimă îi aduce omul în templul Domnului,

            6: preoţii să-i ia pentru ei, fiecare de la cel pe care-l cunoaşte; şi ei să dreagă stricăciunile templului, oriunde s-ar afla acele stricăciuni”.

„Ioaş instituie, pentru repararea templului, trei tipuri de taxe: 1) to isodiazomenon: literal cel care este adus, impozit anual obligatoriu care, conform preceptelor de la Ieşirea 30, 13, însemna o jumătate de siclu sau, în Septuaginta, o didrahmă;  2) banii preţuirii (arghirion sintimiseos), care reprezentau o sumă variabilă în funcţie de starea materială a fiecăruia (cf. Levitic 27, 1-8);  3) donaţii voluntare. ♦ Ioaş li se adresează numai preoţilor pentru strângerea impozitelor, nu şi leviţilor, ca în pasajul paralel de la II Paralipomene 24, 5”[3].  Pentru claritate, redăm o notă asemănătoare, cu diferenţe de nuanţă: „E vorba de trei feluri de dări către templu: taxa fixă – şi la termen – a fiecărui credincios, plata pentru jertfa de răscumpărare şi, în plus, orice ofrandă benevolă”[4].

7: Cu toate acestea, vreme de douăzeci şi trei de ani din domnia lui Ioaş, preoţii nu au dres stricăciunile templului.

            „Evident, preoţii abuzau de încrederea regelui, însuşindu-şi veniturile destinate reparaţiilor şi întreţinerii templului”[5].  Cei 23 de ani scurşi socotim că trebuie calculaţi de la începutul domniei lui Ioaş, nu din momentul hotărârii luate de acesta; mai mult ca sigur, Ioaş va fi observat destul de repede că reparaţiile întârzie să se facă.

8: Atunci regele Ioaş i-a chemat pe Iehoiada şi pe preoţi şi le-a zis: „De ce n-aţi dres stricăciunile templului? De acum nu veţi mai lua bani pentru răscumpărările pe care le faceţi, ci îi veţi da pentru dregerea templului”.

9: Preoţii s-au învoit să nu mai primească bani de la popor, şi nu ei să dreagă stricăciunile templului.

10: Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă şi i-a făcut deasupra o deschizătură, în capac, şi a pus-o lângă jertfelnic, în partea dreaptă, pe unde intra poporul în templul Domnului. Iar preoţii care stăteau de pază la uşă puneau acolo toţi banii ce se aflau în templul Domnului.

11: Şi când vedeau că în ladă se adunaseră mulţi bani, atunci veneau secretarul regelui şi arhiereul şi strângeau şi numărau banii ce se aflaseră în templul Domnului.

12: Banii astfel adunaţi îi dădeau în mâinile celor rânduiţi să facă lucrările, supraveghetorii templului Domnului; iar ei îi plăteau pe dulgherii şi pe meşterii care lucrau în templul Domnului,

            „Inspecţiile pe care scribul regelui le făcea lăzii cu donaţii şi distribuţia destul de complicată a banilor (de la scrib la antreprenori, iar de la aceştia la meşteri) este indiciul că reparaţiile Templului au fost asumate în totalitate de monarh”[6].

13: pe zidari şi pe cioplitorii în piatră, costul lemnăriei şi al pietrei cioplite pentru dregerea stricăciunilor din templul Domnului, precum şi alte cheltuieli de întreţinere a templului Domnului.

14: Dar din banii aduşi în templul Domnului nu se puteau face tăvi de argint, cuie înflorate, cupe sau trâmbiţe sau orice fel de vas de aur sau de argint,

            Nu se puteau face…: „nu în sensul că era interzis, ci în acela că banii nu erau destui ca să se mai facă şi altceva decât lucrările curente”[7].

15: ci li se dădeau lucrătorilor, care făceau cu ei îmbunătăţiri în templul Domnului.

            „În pasajul paralel, II Paralipomene 24, 14, este contrazisă informaţia furnizată aici: după terminarea lucrărilor de consolidare, antreprenorii restituie banii regelui, care le porunceşte să facă din aceştia şi vase, şi podoabe”[8].

16: Şi nu se cerea socoteală de la oamenii cărora li se încredinţau banii ca să-i dea lucrătorilor, fiindcă aceia erau cu desăvârşire cinstiţi.

            „Această menţiune specială nu era de natură să-i onoreze pe preoţii vremii (pe care, de altfel, îi vor înfiera şi numeroşi profeţi)”[9].

17: Însă banii din jertfa pentru păcat şi banii din jertfa pentru greşală, care intrau în templul Domnului, pe aceia îi luau preoţii.

„Taxele destinate întreţinerii preoţilor s-au plătit ca şi înainte, fără excepţie, dar sunt complet separate de donaţiile pentru consolidarea Templului”[10].

            „Sancţiuni pecuniare în sensul unor amenzi plătite statului sau comunităţii nu existau la vechii evrei. Banii daţi preoţilor pentru ispăşirea unui delict sau păcat nu erau de fapt o amendă, ci mai mult achitarea de o datorie cu caracter religios”[11].

18: Atunci s-a ridicat Hazael, regele Siriei, şi a pornit cu război împotriva Gatului şi l-a luat. Hazael însă şi-a pus în gând să meargă şi împotriva Ierusalimului.

Gat (= teasc) era una dintre principalele cinci cetăţi filistene.

19: Dar Ioaş, regele lui Iuda, a luat toate sfintele odoare pe care le dăruiseră Iosafat, Ioram şi Ohozia, părinţii săi şi regii Iudei, precum şi sfintele odoare pe care el însuşi le dăruise, şi tot aurul ce s-a găsit în vistieria templului Domnului şi în casa regelui, şi i le-a trimis lui Hazael, regele Siriei; iar acesta s-a întors dinspre Ierusalim.

20: Cât despre celelalte întâmplări ale lui Ioaş, despre toate faptele lui, iată, oare nu sunt ele scrise în Cartea Faptelor din Vremea Regilor lui Iuda?

21: Slugile lui însă s-au ridicat şi au uneltit şi l-au ucis pe Ioaş în casa Milo, ce se afla în Sela.

            „Nu este limpede unde a fost omorât regele Ioaş. Casa [Milo] se poate referi la construcţia lui Solomon”[12]. Milo (= terasament; citadelă) era un bastion al Ierusalimului dar, cum s-a arătat, nu e sigur că la acela se referă textul de aici. Sela (= stăvilar) este un loc neidentificat de lângă Milo; dar nici despre acest Milo nu ştim prea mult. Oricum, acţiunea se desfăşoară, cel mai probabil, în Ierusalim[13].  Prin slugile amintite aici, Anania vede a fi numiţi ofiţerii superiori ai armatei.

22: Cei ce l-au lovit au fost slugile sale Iosacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer; el a murit şi a fost îngropat împreună cu părinţii lui în cetatea lui David. În locul lui a devenit rege Amasia, fiul său.

            Asasinii lui Ioaş au fost Iosacar (= Domnul Şi-a amintit), fiul lui Şimeat (= rumoare), şi Iozabad (= Domnul a acordat), fiul lui Şomer (= păzitor). Urmaşul la tron al lui Ioaş a fost Amasia (= Domnul este puternic), fiul său.


[1] SEP 2, p. 574

[2] SEP 2, p. 574

[3] SEP 2, p. 574

[4] BBVA, p. 429

[5] BBVA, p. 429

[6] SEP 2, p. 575

[7] BBVA, p. 429

[8] SEP 2, p. 575

[9] BBVA, p. 429

[10] SEP 2, p. 575

[11] AB, p. 183

[12] SEP 2, p. 576

[13] Prin Milo, ce se află în Sela, s-a tradus Mallo to en Gaalla. Vulgata are Mello in descensu Sela; iar Biblia Hebraica: Milo haiored Sila.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s