Comentarii la III Regi – 10

Posted: 31/01/2009 in III Regi
Etichete:, ,

CAP. 10 – Regina din Saba vine la Solomon; bogăţiile acestuia.

 

1: Iar regina de Saba, auzind de numele lui Solomon şi de numele Domnului, a venit să-l pună pe Solomon la încercare prin cuvinte cu subînţelesuri.

„Saba (sau Şeba, după numele unuia din nepoţii lui Avraam – vezi Facerea 25, 3) era teritoriul unei comunităţi din sud-vestul Arabiei, comunitate care, la vremea aceea, controla toate căile comerciale ale regiunii. Vizita la Ierusalim a reginei din Saba a devenit celebră nu numai în contextul ei biblic, dar şi în legendele arabe şi în tradiţia Etiopienilor (aceştia din urmă pretind că ea s-a întors în Etiopia purtând la sân un prunc care va fi începătorul dinastiei lor imperiale). La rându-i, lumea arabă era faimoasă prin înţelepţii ei”[1].  „Caracterul fabulos al acestei povestiri nu exclude posibilitatea unei realităţi istorice, având în vedere relaţiile comerciale dintre Solomon şi Arabia. Nu se poate stabili exact unde era localizat regatul Saba. Se pare că un regat sabeean din sudul Arabiei ar fi cunoscut o perioadă de înflorire între anii 900 şi 450 î. Hr., datorată schimburilor comerciale cu India. Această relatare se regăseşte şi în alte tradiţii, cum ar fi cea abisiniană şi musulmană. Potrivit celei din urmă, regina purta numele de Balkis. ♦ Pentru Origen (Comentariu la Cântarea Cântărilor 2, 1) sau Sf. Grigorie de Nyssa (Omilia 7 la Cântarea Cântărilor), regina din Saba, etiopiancă, prefigurează Biserica neamurilor. Păgânii sunt negri, precum regina etiopiancă, întrucât practicau idolatria, trăind departe de adevăratul Dumnezeu. Darurile reginei trimit la darurile aduse de magi Mântuitorului”[2].

Cuvinte cu subînţelesuri: „enigma = cuvânt obscur, cu două sau mai multe înţelesuri; enigmă (dar nu în sens de ghicitoare, ci de problemă care se cere desluşită)”[3].

2: Şi a venit în Ierusalim cu foarte mare slavă şi cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur şi pietre scumpe; şi a intrat la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.

„Pentru Origen, regina din Saba (lumea păgână) vine la Ierusalim, adică spre Viziune; mirodeniile sunt faptele bune; aurul simbolizează cunoştinţele intelectuale şi disciplinele profane, specifice filozofiei păgâne; piatra scumpă simbolizează curăţenia firii. Ea vine în Templu, care prefigurează taina Întrupării”[4].

3: Iar Solomon i-a dat răspunsuri la toate întrebările ei; n-a fost întrebare peste care regele să treacă şi la care să nu dea răspuns.

4: Regina de Saba a văzut atunci toată înţelepciunea lui Solomon, casa pe care el o zidise,

5: şi mâncărurile lui Solomon şi locuinţa slugilor lui şi rânduiala servilor săi şi îmbrăcămintea lui şi pe paharnicii săi şi arderea-de-tot pe care el o aducea în casa Domnului; şi a rămas pe de-a-ntregul uimită.

6: Şi a zis către regele Solomon: „Adevărat este tot ceea ce am auzit în ţara mea despre tine şi despre înţelepciunea ta.

7: Şi nu i-am crezut pe cei ce-mi povesteau, până când eu am venit şi până când ochii mei au văzut; şi, iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai întrecut în bunătate tot ceea ce mi s-a spus în ţara mea.

8: Fericite sunt femeile tale, fericite sunt slugile care-ţi stau pururea înainte, cei ce aud întreaga ta înţelepciune.

9: Binecuvântat fie Domnul, Dumnezeul tău, Cel ce a binevoit întru tine, ca să te aşeze pe tronul lui Israel; că i-a bineplăcut Domnului să-i întărească pe fiii lui Israel în veci şi te-a aşezat pe tine rege peste ei, ca să faci judecată dreaptă în pricinile lor”.

Se poate vedea de aici cum opulenţa poate fi, deseori, şi un argument pentru convertirea religioasă, deşi socotim această cale ca fiind foarte riscantă, mai cu seamă azi, când belşugul pare a se fi mutat în regiunile cele mai sărace spiritual!

10: Şi i-a dat lui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre scumpe; după acele mirodenii n-au mai venit altele care să fie mai îmbelşugate decât cele pe care regina de Saba i le-a dăruit lui Solomon.

11: (Flota lui Hiram, cea care aducea aurul din Ofir, a adus foarte multă lemnărie cioplită şi pietre preţioase.

Lemnărie cioplită: „Termenul ebraic pentru desemnarea acestui lemn nu conduce la identificarea lui. În general, se crede că ar fi vorba de santal, lemn de esenţă tare şi culoare roşie, foarte bun pentru decoraţii şi pentru confecţionarea instrumentelor muzicale; totuşi, Iosif Flaviu îl aseamănă cu pinul (dar mai alb şi mai strălucitor)”[5].

12: Din lemnele acelea cioplite i-a făcut Solomon proptele casei Domnului şi casei domneşti; de asemenea, chitare şi harpe pentru cântăreţi; lemne cioplite ca acelea n-au mai venit în ţară şi nici că s-au mai văzut undeva până-n ziua de azi).

Versetele 11-12 întrerup naraţiunea, dar ele ţin să completeze imaginea asupra fastului de la curtea lui Solomon.

13: Iar regele Solomon i-a dat reginei de Saba tot ceea ce ea a dorit, orice a cerut, pe deasupra a tot ceea ce regele Solomon i-a dat la alegerea lui; iar ea s-a întors şi a venit în ţara ei, ea şi toţi servii săi.

14: Greutatea aurului care-i venea lui Solomon într-un singur an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

„Cantitate enormă: peste 23.000 de kilograme!”[6].  666: apare şi în Apocalipsa lui Ioan 13, 18, ca număr al Antihristului; aici ar corespunde unei greutăţi de minimum 20.000 kg”[7].

15: în afară de dările supuşilor şi ale negustorilor de mărfuri şi ale tuturor regilor de dincolo şi ale guvernatorilor ţării.

Prin regii de dincolo sunt înţeleşi regii din părţile arabe. Dările negustorilor de mărfuri reprezintă taxele pe care caravanele le plăteau către casa regală, în schimbul asigurării protecţiei drumurilor comerciale.

16: Şi a făcut regele Solomon două sute de scuturi de aur ciocănit; pe fiecare scut erau trei sute de sicli de aur;

„Scuturile erau de lemn, dar acesta era suflat cu aur pe ambele feţe. Un siclu de aur cântărea ceva mai mult de 11 grame şi jumătate”[8].

17: de asemenea, trei sute de scuturi de aur ciocănit, pe fiecare scut fiind câte trei mine de aur; şi le-a pus regele în Casa Pădurii Libanului.

„O mină de aur cântărea 571,200 grame. – Scuturile mari protejau corpul întreg; scuturile mici, doar o parte. Acestea, suflate cu aur, nu erau destinate războaielor, ci parăzilor militare sau decorării sălilor de arme”[9].

18: Regele Solomon a făcut şi un mare tron de fildeş şi l-a ferecat cu aur lămurit.

„Aur lămurit: aur purificat prin foc; aur pur”[10].

19: Tronul avea şase trepte; pe spatele tronului erau săpături cu viţei; de-o parte şi de alta a locului de şedere avea rezemători pe care şedeau doi lei;

„La aceste şase trepte se adaugă şi tronul însuşi, ca a şaptea treaptă, simbolizând cosmosul cu cele şapte ceruri”[11].

20: iar alţi doisprezece lei şedeau pe cele şase trepte, de-o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a mai făcut în nici un alt regat.

21: Şi toate vasele făcute de Solomon erau de aur; cele de spălat erau de aur; toate vasele din Casa Pădurii Libanului erau de aur curat; de argint nu erau, căci argintul nu era luat în seamă în zilele lui Solomon.

22: Căci Solomon avea pe mare o flotă de Tarsis împreună cu flota lui Hiram; la fiecare trei ani îi veneau regelui de la Tarsis corăbii încărcate cu aur, argint, lemn cioplit şi lemn lucrat.

„Textul Masoretic adaugă: fildeş, maimuţe şi păuni[12].  Tarsis: loc geografic greu de determinat, situat probabil în Spania sau la Marea Neagră şi considerat a fi extremitatea lumii cunoscute. O corabie de Tarsis era o corabie de comerţ solidă, în stare să ajungă în cele mai îndepărtate ţinuturi”[13].  Tarsis s-ar traduce, cel mai probabil, prin  rafinărie.

            Şi aici s-a văzut o anticipare a lucrării Mântuitorului: „Fiindcă Hristos are corăbii la Tars, ale minţii, desigur, care să cutreiere marea şi să ducă materialele evlaviei pentru clădirea templului. În astfel de corăbii călătoreşte Hristos şi, ca un bun cârmaci, când marea este liniştită, El se odihneşte la pupa corăbiei, dar când este înfuriată, potoleşte vânturile, ca să aducă linişte alor Săi (Matei 8,26). Trecând şi la neamuri, le liberează sufletul, care era ţinut în cătuşele legii[14], ca să nu treacă la tovărăşia naţiilor păgâne”[15].

23: Solomon i-a întrecut pe toţi regii pământului în bogăţie şi în înţelepciune.

24: Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon, ca să-i audă înţelepciunea pe care Domnul i-o pusese în inimă.

25: Şi fiecare îşi aducea darurile lui: vase de aur şi îmbrăcăminte şi miruri şi mirodenii şi cai şi catâri, câte un rând în fiecare an.

26: Avea Solomon patru mii de iepe pentru carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde-şi avea carele, precum şi pe lângă rege, în Ierusalim. El era domn peste toţi regii, de la Râu până la ţara Filistenilor şi la hotarele Egiptului.

27: El a făcut ca aurul şi argintul să fie [tot atât de preţuit] în Ierusalim ca şi pietrele, iar cedrii i-a făcut, prin mulţimea lor, să fie ca duzii în câmpie.

28: Caii i se aduceau lui Solomon din Egipt şi din Coa; negustorii regelui îi luau din Coa pe bani.

Coa: după toate probabilităţile, vechiul nume al Ciliciei, provincie din Asia Mică, renumită pentru caii de rasă”[16]. Coa apare doar în Septuaginta.

29: Un car era adus din Egipt cu şase sute de sicli de argint; un cal, cu o sută cincizeci de sicli de argint; tot astfel veneau pe mare pentru toţi regii Heteilor şi pentru regii Siriei.

Comerţul cu care de luptă era o afacere mai amplă, care implica şi ţinuturile Siriei şi pe cele ale Hittiţilor.


[1] BBVA, p. 392

[2] SEP 2, p. 485

[3] BBVA, p. 392

[4] SEP 2, p. 485

[5] BBVA, p. 393

[6] BBVA, p. 393

[7] SEP 2, p. 486

[8] BBVA, p. 393

[9] BBVA, p. 393

[10] BBVA, p. 393

[11] SEP 2, p. 486

[12] BBVA, p. 393

[13] SEP 2, p. 487

[14] Referire ce se poate aplica mai degrabă Iudeilor. Oricum, Hristos este Cel ce liberează sufletele, atât pe cele ale Iudeilor, din legăturile Legii, cât şi pe ale celor din neamuri, din rătăcirea politeistă.

[15] Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, LXXI, 5

[16] BBVA, p. 394

Anunțuri
Comentarii
  1. Vania spune:

    S-o fi dedat. Îmi pare irelevant…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s