Comentarii la II Regi – 7

Posted: 29/01/2009 in II Regi
Etichete:, ,

CAPITOLUL 7 – Profeţia lui Natan. Rugăciunea lui David.

           

            „Acest capitol are rolul de a grupa şi a pune de acord două fapte semnificative ale domniei lui David: instituirea unui cult naţional la Ierusalim şi întemeierea unei dinastii regale. Primul motiv guvernează capitolul al şaselea, iar următorul îl dezvoltă, punând problema templului. Motivul dinastic reprezintă esenţa capitolului al şaptelea, dar nu lipseşte din cel precedent, deoarece acesta se încheie cu explicarea sterilităţii lui Micol, prima soţie a lui David. Complexitatea capitolului al şaptelea ţine de împletirea celor două motive”[1].

 

1: Şi a fost că la vremea când regele şedea în casa lui şi când Domnul îi dăduse răgaz din toate părţile vrăjmaşilor dimprejurul său,

            A şezut David în casa lui şi l-a odihnit pe el Dumnezeu de toţi cei dimprejurul lui. Iar în acestea nu e vorba despre una singură dintre patimi, ci e vorba întâi despre patimile naturale, adică despre poftă şi iuţime; apoi cele spuse mai trebuie înţelese şi despre patimile iubirii de slavă, şi de plăcere, care-şi închipuiesc şi nălucesc feţele şi stârnesc la poftă şi dorinţă. De asemenea, şi despre patima iubirii de arginţi, de care sufletul se împărtăşeşte în chip ascuns, chiar când nu se lasă înduplecat la faptă. Căci şi atunci ea întipăreşte în minte chipurile faptelor iubirii de arginţi, legate de strângerea de bogăţie, şi sileşte sufletul să cugete la ele şi la felul în care poate săvârşi însuşi acele fapte împreună cu altele”[2].

2: a zis regele către profetul Natan: „Iată, eu trăiesc într-o casă de cedru, în timp ce chivotul Domnului locuieşte în mijlocul unui cort”.

Natan (= El a dat; darul Domnului) era profet, prieten şi sfetnic al lui David, cu rol important în regat, cum se va vedea şi în cartea următoare.

3: Iar Natan a zis către rege: „Du-te şi fă tot ceea ce ai în inima ta, căci Domnul e cu tine”.

„Autorul susţine principiul templului, care trebuie să fie cel puţin la fel de frumos ca palatul lui David. Acesta este numit casă de cedru, ceea ce leagă aceste paragrafe de 5, 11, unde a fost recunoscută o inserţie sadocidă ce tinde să facă din David o prefigurare a lui Solomon, învestit de preotul Ţadoc în III Regi 1, unde reapare şi Natan. ¨ (Domnul îi dăduse răgaz – v. 1): Textul Masoretic are i-a dat odihnă. (…) Autorul presupune că David nu s-a putut gândi la construirea templului decât datorită păcii obţinute prin victoriile sale”[3].

4: Şi a fost că-n noaptea aceea s-a făcut cuvântul Domnului către Natan, zicând:

„Până acum, Natan a apărut ca prieten al regelui, acum el este profet, mandatat să-i amintească lui David, pe de o parte, că Dumnezeu S-a putut lipsi până acum de un sălaş stabil (vv. 4-7), pe de alta, binefacerile de care a avut parte David de la Domnul (vv. 8-9). Profeţia conţine două făgăduinţe: (1)David va avea un urmaş şi acesta va construi templul (vv. 11 b -13); (2) domnia acestui fiu va dura veşnic, chiar dacă acesta va face greşeli (vv. 14-16)”[4].

5: „Du-te şi spune-i robului Meu David: – Aşa grăieşte Domnul: Tu nu-Mi vei zidi Mie casă în care să locuiesc;

6: că Eu nu într-o casă am locuit, din ziua în care i-am scos pe fiii lui Israel din Egipt până-n ziua aceasta, ci am umblat din popas în popas şi în cort.

7: Oriunde am umblat, în tot Israelul, am spus Eu oare vreunei seminţii din Israel, căreia îi poruncisem să-l pască pe poporul Meu Israel, zicând: – De ce nu Mi-aţi zidit o casă de cedru?

8: Şi acum, aşa îi vei grăi robului Meu, David: – Aşa grăieşte Domnul Atotţiitorul: Te-am luat de la stâna oilor ca să fii îndrumător peste poporul Meu, peste Israel.

9: Şi am fost cu tine peste tot pe unde ai umblat, iar pe vrăjmaşii tăi i-am nimicit de dinainte-ţi şi te-am făcut renumit după renumele celor mari de pe pământ.

10: Şi voi rândui un loc pentru poporul Meu Israel şi-i voi răsădi şi vor locui ei între ei şi nu vor mai fi neliniştiţi, iar fiul nedreptăţii nu-i va mai umili ca atunci, la început,

11: din zilele când am pus judecători peste poporul Meu Israel; şi-ţi voi da odihnă din partea vrăjmaşilor tăi, iar Domnul îţi va spune că-ţi vei zidi casă.

12: Şi fi-va că după ce zilele tale se vor plini şi tu vei adormi împreună cu părinţii tăi, Eu îl voi ridica pe urmaşul tău de după tine, din chiar coapsa ta, şi voi rândui regatul său.

„Pentru Augustin, seminţia[5] despre care vorbeşte aici Natan nu e Solomon, a cărui domnie a fost trecătoare, ci Iisus Hristos, a cărui domnie este cu adevărat veşnică (Ennarratio 2 la Psalmul 88/87, 6,7)”[6].

13: Acesta-i va zidi casă numelui Meu, iar Eu îi voi întări tronul până-n veac.

            „Aşa a rămas, deci, Dumnezeu – cu toate că n-a luat sceptru de domnie peste Iuda – mare arhiereu, cât şi împărat peste întreg pământul, întărindu-I-se binecuvântarea lui Iacob prin cuvintele şi se vor binecuvânta prin neamul Tău toate seminţiile pământului (Facerea 22, 18) şi toate popoarele vor preamări pe Hristos”[7].

14: Eu îi voi fi lui Tată, iar el Îmi va fi Mie fiu. Şi de se va întâmpla să greşască, atunci îl voi certa cu toiagul bărbaţilor şi cu loviturile fiilor oamenilor.

„Cf. Psalmi 2,7; se remarcă opoziţia dintre favoarea divină şi pedeapsă, care este doar în felul oamenilor (Deuteronom 32, 8). Aici autorul presupune că regele ar putea greşi, dar greşelile nu vor fi pedepsite cu pedeapsa supremă a lipsirii de urmaşi, şi nici prin detronare. Pe măsură ce se dezvoltă interpretarea mesianică a profeţiei, posibilitatea ca Mesia să păcătuiască nu mai apare (de exemplu, în pasajul paralel din I Paralipomene 17, 11-14)”[8].

15: Iar mila Mea nu o voi îndepărta de la el aşa cum am îndepărtat-o de la cei pe care i-am lepădat de la faţa Mea.

16: Casa lui va fi neclintită, regatul său va rămâne veşnic înaintea Mea, iar tronul său în veac va fi întărit”.

Aici e, în mod mai evident, un text mesianic, de vreme ce se referă la o împărăţie veşnică.

17: Potrivit tuturor acestor cuvinte şi potrivit acestei vedenii, aşa i-a vorbit Natan lui David.

18: Şi intrând regele David, a stat în faţa Domnului şi a zis: „Cine sunt eu, Doamne al meu, Doamne? Şi ce este casa mea de m-ai iubit atât?

            „Când Te descoperi Tu, Stăpâne a toate, şi-Ţi arăţi limpede slava feţei Tale sunt întreg cuprins de cutremur văzându-Te venind de sus, la smerenia firii mele, pe cât îmi este cu putinţă; şi, fiind cuprins de teamă, sunt lovit de uimire (…). (…) Văd atunci marea necuviinţă a sufletului şi nevrednicia ticălosului meu suflet şi, cunoscând acestea, îmi ies din mine însumi strigând: Cine sunt eu, Dumnezeule şi Făcătorul a toate, şi ce lucru bun am făcut în viaţă sau ce poruncă a Ta am lucrat cândva, ca să mă preaslăveşti cu o asemenea slavă? Şi de unde sau pentru ce ai socotit lucru vrednic să mă învălui aşa în lumină pe mine, ticălosul, ziua şi noaptea? Oare am însetat căutându-Te pe Tine, Împăratul meu? Oare am pătimit cele rele în chinuri pentru poruncile Tale? Oare am răbdat ispite şi lovituri, ca toţi sfinţii cei din veac care au îndurat cu tărie acestea? Am făcut oare toate acestea, ca să mă mântuieşti numărându-mă împreună cu aceia, Hristoase?”[9].

19: În timp ce eu eram foarte mic înaintea Ta, Doamne al meu, Doamne, Tu vorbeai despre casa robului Tău în durată. Aceasta-i oare legea omului, Doamne al meu, Doamne?

20: Ce oare va mai grăi David către Tine? De acum Tu-l ştii pe robul Tău, Doamne al meu, Doamne!

            David, „având necontenit în minte virtutea strămoşilor săi, socotea că el este un om de nimic în comparaţie cu ei”[10].

21: De dragul robului Tău ai lucrat şi după inima Ta ai făcut tot binele acesta, ca să-l arăţi robului Tău,

22: aşa ca eu să Te preamăresc, Doamne al meu; că nimeni nu este ca Tine, şi-n afară de Tine nu este Dumnezeu întru tot ceea ce noi am auzit cu urechile noastre.

Versetele 18-21 reprezintă „rugăciunea de mulţumire a lui David pentru bunăvoinţa arătată lui şi casei lui”[11].

23: Care alt neam de pe pământ este ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu să-l fi călăuzit ca să-Şi răscumpere Sieşi popor spre a-Ţi face un nume, ca să-i faci lucruri mari şi luminate, aşa ca Tu să izgoneşti neamuri şi jertfelnice de dinaintea poporului Tău pe care Ţi l-ai răscumpărat din Egipt?

24: Şi Tu Ţi-ai pregătit poporul lui Israel să-Ţi fie popor până-n veac, iar Tu, Doamne, Te-ai făcut lui Dumnezeu.

„Alegerea de către acest Dumnezeu unic şi incomparabil constituie şi măreţia poporului lui Israel”[12].

25: Şi acum, Doamne al meu, Doamne, adevereşte până-n veac cuvântul pe care l-ai grăit despre robul Tău şi casa lui! Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel, fă precum ai spus!

26: Şi acum, preamărească-se numele Tău până-n veac şi întărească-se casa robului Tău David în faţa Ta!

27: Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel, Tu eşti Cel ce i-a descoperit robului Tău acestea, zicând: Îţi voi zidi casă!; iată de ce robul Tău a găsit cu cale-n inima sa să-Ţi înalţe această rugăciune.

            „Dumnezeiescul David, după ce a înaintat foarte mult cu vârsta, mulţumind lui Dumnezeu, care l-a ales pe el, zice despre cele din urmă ale binecuvântării: Acum a aflat robul Tău inima sa, ca să se roage rugăciunea aceasta. Aceasta s-a zis ca să învăţăm că e trebuinţă de multă luptă şi vreme în rugăciuni, ca să aflăm starea neturburată a cugetării, ca pe un alt cer unde locuieşte Hristos”[13].

28: Şi acum, Doamne al meu, Doamne: Tu eşti Dumnezeu!; şi cuvintele Tale vor fi adevărate, şi Tu ai grăit despre robul Tău aceste lucruri bune.

29: Şi acum, începe şi binecuvintează casa robului Tău, ca să dăinuie ea veşnic înaintea Ta!; că Tu, Doamne al meu, Doamne, Tu eşti Cel ce a grăit, şi din binecuvântarea Ta să se binecuvinteze casa robului Tău, ca să dăinuie ea veşnic înaintea Ta!”

Aici se încheie rugăciunea lui David.


[1] SEP 2, p. 382

[2] Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoinţe, VIII

[3] SEP 2, p. 382

[4] SEP 2, p. 382

[5] Urmaşul.

[6] SEP 2, p. 383

[7] Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 236, 3

[8] SEP 2, p. 383

[9] Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeieşti, 15

[10] Sf. Ioan Gură de Aur, Despre căinţă, II, 7

[11] SEP 2, p. 384

[12] SEP 2, p. 384

[13] Ioan Carpatiul, Una sută capete de mângâiere, 52

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s