Comentarii la I Regi – 8

Posted: 26/01/2009 in I Regi
Etichete:, ,

CAPITOLUL 8 – Poporul cere un rege.

 

1: Şi a fost că după ce Samuel a îmbătrânit, i-a pus pe fiii săi judecători peste Israel.

2: Iată acum numele fiilor săi: întâiul-născut, Ioil; iar numele celui de al doilea era Abia; aceştia erau judecători în Beer-Şeba.

            „La 43 km sud-est de Hebron se află localitatea Beer-Şeba. Este punctul cel mai meridional al Iudeii. Încă din sec. VIII î. Hr. era un oraş mare şi un important centru cultural”[1].  „Nu reiese de nicăieri raţiunea pentru care cei doi îşi exercitau funcţiile în Beer-Şeba, la marginea de sud a Israelului”[2].  Ioil (= Domnul este Dumnezeu) va fi numit Vasni la I Paralipomena 6,28; fratele său se numea Abia (= Domnul este tată) şi amândoi slujeau la Beer-Şeba (= fântâna jurământului; fântâna celor şapte).

3: Dar fiii săi n-au umblat pe calea lui şi s-au dedat la pofta de bani şi primeau daruri şi judecau strâmb.

            „În limbajul biblic, a primi daruri înseamnă a lua mită. Cei doi aveau şi prerogative juridice”[3].

4: Iar bărbaţii lui Israel s-au adunat şi au venit la Samuel, în Rama.

5: Şi i-au zis: „Iată, tu ai îmbătrânit, iar fiii tăi nu umblă pe calea ta. Aşadar, pune acum peste noi un rege care să ne judece, aşa cum e la alte neamuri”.

            „Despre Samuel, care a fost ultimul dintre judecători, citim în Sfânta Scriptură că şi-a fixat reşedinţa în Rama, unde a ridicat un altar şi unde veneau toţi cei care aveau cazuri mai deosebite de judecat. Din dorinţa de a face la cât mai mulţi dreptate, Samuel se deplasa şi în cetăţile din jur, precum Betel, Ghilgal şi Miţpa, ascultând cu luare aminte pricinile care îi erau înfăţişate. Neputând face însă nici el faţă tuturor cerinţelor, i-a rânduit pe fiii săi judecători în Beer-Şeba, deci în sudul ţării. Aceştia, din păcate, n-au fost la înălţimea tatălui lor. Luau mită şi pronunţau astfel sentinţe nedrepte. Aceste împrejurări, precum şi faptul că Samuel era înaintat în vârstă, au determinat pe bătrânii poporului să-i ceară lui Samuel să le ungă un rege, cum aveau toate popoarele din jur”[4].

6: Lucrul acesta însă era rău în ochii lui Samuel, că adică ei spuseseră: „Dă-ne un rege care să ne judece”.  Şi Samuel I s-a rugat Domnului.

7: Iar Domnul a zis către Samuel: „Ascultă glasul poporului, în orice va grăi către tine; că nu pe tine te-au lepădat, ci pe Mine M-au lepădat, pentru ca nu Eu să domnesc peste ei.

            „Prin aceasta, Dumnezeu  Îşi exprimă rezervele asupra instituirii monarhiei în Israel”[5].  „Grigore cel Mare consideră că prin afirmaţia: căci nu pe tine te-au nesocotit, ci pe Mine M-au nesocotit, Dumnezeu exprimă faptul că El îşi îndrumă poporul prin intermediul superiorului pe care l-a ales, nesocotirea acestuia însemnând nesocotirea lui Dumnezeu, pentru că poruncile Lui sunt încălcate. Este un păcat foarte mare, de vreme ce acesta îi aminteşte Domnului toate păcatele trecute, chiar şi pe cele ale părinţilor (v. 8). De aici rezultă în ce măsură trebuie respectaţi acei păstori ai Bisericii care sunt cu adevărat buni (In I Regum 4,8,1-2; 9,1)”[6].

            Nu pe tine te-au lepădat, ci M-au lepădat pe Mine. E deci o foarte mare greşeală a nu acorda Sfinţilor cinstirea ce le se cuvine, pentru că păcatul faţă de ei se urcă la Cel ce i-a trimis”[7].  „Dacă dispreţuieşti un preot, dacă te întorci de la un preot, dacă nu cinsteşti un preot, ai nesocotit pe Hristos”[8].        

8: Aşa cum s-au purtat ei cu Mine, prin toate faptele lor, din ziua când i-am scos din ţara Egiptului şi până-n ziua de azi, părăsindu-Mă şi slujind altor dumnezei, tot astfel se poartă şi cu tine.

9: Acum însă ascultă de glasul lor; dar să le stai în faţă ca martor şi să le spui drepturile regelui care va domni peste ei”.

10: Iar Samuel a spus întreg cuvântul Domnului către poporul care-i cerea rege.

            „În cele ce urmează, stăruinţele poporului sunt puse la încercare printr-un tablou menit mai degrabă să descurajeze:”[9].

11: Şi le-a zis: „Iată drepturile regelui care va domni peste voi: pe fiii voştri îi va lua şi-i va pune la carele sale şi va face din ei călăreţi şi alergători înaintea carelor lui;

12: el şi-i va pune căpetenii peste sute şi căpetenii peste mii şi să-i secere holda şi să-i adune bucatele şi să-i meşterească uneltele de război şi uneltele carelor lui;

13: pe fiicele voastre le va lua să-i fie mironosiţe şi bucătărese şi brutăriţe;

            Mironosiţe: cele ce parfumează cu mirodenii casa regelui”[10].

14: el vă va lua ţarinile şi viile şi livezile de măslini şi le va da slugilor sale;

15: va lua zeciuială din semănăturile voastre şi din viile voastre şi o va da eunucilor săi şi slugilor sale;

            Eunuci (sau fameni): oameni castraţi, în anturajul curţilor regale din Orient; puteau ajunge demnitari cu mare influenţă pe lângă suveran”[11].

16: vă va lua slugile şi slujnicele şi cirezile voastre cele bune şi asinii voştri şi le va dijmui pentru treburile lui;

Pentru cirezile voastre cele bune, „Textul Masoretic are tinerii voştri cei mai buni. Regele nu se va mulţumi să rechiziţioneze robii, ci şi pe cei mai valoroşi oameni liberi”[12].

17: şi din turmele voastre va lua zeciuială, iar voi veţi fi slugile lui.

18: Atunci, în ziua aceea, veţi striga din pricina regelui pe care vi l-aţi ales, dar Domnul Dumnezeu nu vă va auzi în zilele acelea, de vreme ce voi v-aţi ales un rege”.

„Exista un drept al regelui care constă în a lua, aşa cum exista şi un drept al preotului (cf. 2,12-13). Acest drept reflectă un motiv important al instaurării regimului monarhic în Israel: necesitatea de a avea o armată permanentă şi o putere centrală în faţa primejdiei pe care o reprezentau filistenii. ¨ Interpretare alegorizantă la Grigore cel Mare (In I Regum 4,12,2-4,27): drepturile regelui îi reprezintă pe răii prelaţi care, înălţaţi pe carul trufiei lor, îi vor perverti pe cei mai puţin puternici (fiii), determinându-i să facă rău (arme), vor încuraja linguşirea (miresmele, bucatele) în sufletele slabe (fiicele), vor fi o pildă rea pentru supuşii devotaţi, care vor pierde buna conduită (ţarinile, viile, livezile de măslini), vor perverti într-o oarecare măsură sufletele tuturor (zeciuiala), favorizându-i pe cei nedrepţi şi pe ipocriţi (famenii), vor pângări sufletele celor ascultători (robii şi roabele), privându-i de unele virtuţi (cirezile, turmele, asinii). Grigore oferă însă şi o interpretare spirituală pozitivă (ibid. 4,45,1-68,3)”[13].

            „Poporul iudeu ceruse împărat, dar Cuvântul (prin profetul Samuil) nu le-a făgăduit un împărat iubitor de oameni, ci îi ameninţă cu un tiran aspru şi petrecăreţ, (…) un împărat care să-i stăpânească cu legea războiului, nu să le dea o viaţă paşnică”[14].

19: Poporul însă n-a vrut să asculte de Samuel, ci i-au zis: „Nu, ci peste noi să fie rege!

20: Atunci vom fi şi noi ca toate neamurile; regele ne va judeca, el va merge înaintea noastră şi el va purta războaiele noastre!”

21: Iar Samuel a ascultat toate cuvintele poporului şi le-a grăit în auzul Domnului.

22: Şi a zis Domnul către Samuel: „Ascultă de glasul lor şi pune-le un rege!”  Iar Samuel a zis către oamenii lui Israel: „Să plece fiecare la cetatea sa!”

            „Trei erau raţiunile pentru care Israelul cerea instaurarea monarhiei: 1) Decadenţa morală a conducătorilor (fiii lui Eli şi ai lui Samuel); 2) mândria naţională; 3) o autoritate războinică (în ciuda consemnării liniştitoare de la 7,14, Filistenii rămân un pericol virtual. Dincolo de acestea, intervine iconomia divină: prin regele David, regalitatea lui Iisus Hristos. (De altfel, primul rege, Saul, nu va fi ales de popor, ci rânduit de Dumnezeu)”[15].


[1] AB, p. 95

[2] BBVA, p. 317

[3] BBVA, p. 317

[4] AB, p. 185

[5] BBVA, p. 318

[6] SEP 2, p. 289

[7] Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, X, 2

[8] Teolipt al Filadelfiei, Discursuri către filadelfieni, I, 8

[9] BBVA, p. 318

[10] BBVA, p. 318

[11] BBVA, p. 318

[12] SEP 2, p. 290

[13] SEP 2, p. 290

[14] Clement Alexandrinul, Pedagogul, III, 27, 1

[15] BBVA, p. 318

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s