Comentarii la Judecători – 6

Posted: 24/01/2009 in Judecătorii
Etichete:, ,

CAPITOLUL 6 – Ghedeon.

 

1: Şi fiii lui Israel au făcut răul în faţa Domnului, iar Domnul i-a dat în mâna Madianiţilor vreme de şapte ani.

2: Mâna lui Madian apăsa greu asupra lui Israel; şi din pricina Madianiţilor şi-au făcut fiii lui Israel ascunzători în munţi şi bârloguri şi vizuini în stâncă.

3: Şi era că după ce fiii lui Israel semănau, Madianiţii şi Amaleciţii şi alţii de la răsărit se ridicau

4: şi tăbărau pe ei şi le stricau recoltele până la Gaza şi pe pământul lui Israel nu lăsau nimic cu care omul să-şi poată ţine viaţa sau oaia sau boul sau asinul;

5: că aceia tot veneau, ei şi animalele lor, aducându-şi şi corturile; ca lăcustele veneau, ei şi nenumăratele lor cămile, veneau pe pământul lui Israel şi-l lăsau pustiu.

6: Şi tare a sărăcit Israel din pricina Madianiţilor.

A treia cădere a poporului şi a treia asuprire străină, de data aceasta din partea Madianiţilor.  SEP 2 are fiii Răsăritului: „Pentru Origen, fiii Răsăritului sunt toţi creştinii botezaţi. Dar nu toţi rămân în Biserica adevărată. În acest pasaj ar fi vorba despre eretici, falşi fii ai Răsăritului, care s-au aliat cu fiii diavolului, prefiguraţi de Madiam şi Amalec (Omilii la Judecători VIII, 1)”[1].

7: Atunci Israel a strigat către Domnul. Şi a fost că atunci când fiii lui Israel au strigat către Domnul, de răul Madianiţilor,

8: Domnul a trimis un bărbat, un profet, la fiii lui Israel, iar acesta le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt Cel ce v-am ridicat din ţara Egiptului şi v-am scos din casa robiei

„Pentru prima dată în istoria israeliteană intervine un profet”[2].

9: şi v-am izbăvit din mâna Egiptului şi din mâna tuturor celor ce vă necăjeau ; şi i-am alungat de dinaintea voastră, iar pământul lor vi l-am dat vouă.

10: Şi v-am zis: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; nu vă temeţi de dumnezeii Amoreilor în a căror ţară locuiţi! Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu”.

Din nou, căinţa precede eliberarea. Astfel se petrec lucrurile nu numai cu popoarele, ci şi cu sufletul fiecărui om în parte. Desigur, căinţa nu poate fi impusă, însă fără ea şi eliberarea devine imposibilă, cu atât mai mult cu cât, acela ce nu se căieşte în urma căderii, nici nu-şi doreşte libertatea.

11: Atunci a venit un înger al Domnului şi a şezut sub un stejar care se afla la Ofra în ţarina lui Ioaş, tatăl lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul său, îmblătea grâu într-un lin, ca să scape cu fuga de dinaintea Madianiţilor.

Ofra (= căprioară): sat pe malul vestic al Iordanului, pe teritoriul jumătăţii lui Manase.

A îmblăti: a treiera grâul bătând spicele cu un băţ. Spre a se feri de privirile duşmanilor, Ghedeon făcea această treabă într-un lin, adică într-o cuvă de lemn, cu pereţii înalţi (nu chiar săpată în stâncă), din care, în mod normal, se obţinea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele desculţe şi bine spălate”[3].  Ghedeon (= tăietor de lemne) era fiul lui Abiezer (= tată al ajutorului), fiul lui Ioaş (= Domnul a dat); el va fi al cincilea judecător în Israel.  „Episodul chemării lui Ghedeon (care, ca şi Şamgar, nu este explicit numit printre judecători) aminteşte de chemarea lui Moise (Ieşirea 3, 1-12)”[4].

12: Iar îngerul Domnului i s-a arătat, zicând: „Domnul este cu tine, cel tare-n tărie”.

„Trimiterea unui înger este modalitatea perceptibilă prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite mesaje”[5].

13: Iar Ghedeon i-a zis: „Cu mine, Domnul meu? Dar dacă Domnul este cu noi, de ce au căzut asupră-ne toate relele acestea? Şi unde sunt toate minunile Lui, despre care părinţii noştri ne povesteau, zicând: Oare nu Domnul ne-a scos pe noi din Egipt?… Acum însă Domnul ne-a lepădat şi ne-a dat în puterea lui Madian…”.

Îngerii nu se arată decât celor curaţi cu inima sau, mai degrabă, doar aceştia îi pot vedea. Totuşi, chiar şi aceştia pot fi munciţi de îndoială şi chiar de ceva mai mult, până pe muchia descurajării, cum vedem din răspunsul lui Ghedeon.

14: Dar îngerul Domnului s-a întors spre el şi i-a zis: „Du-te cu această putere pe care o ai, şi-l vei mântui pe Israel din mâna lui Madian! Iată, Eu te-am trimis!”.

Puterea lui Ghedeon: „E vorba de puterea fizică, la care se adaugă aceea a lui Dumnezeu Care-l trimite”[6].

15: Dar Ghedeon i-a zis: „Pe mine, Doamne?… Cum îl voi mântui eu pe Israel? Iată, neamurile mele sunt mai slabe în (tribul lui) Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în casa tatălui meu!”

„Asemenea lui Moise (Ieşirea 3, 11) şi Ieremia (Ieremia 1, 6) în faţa chemării Domnului, Ghedeon opune la început rezistenţă”[7].  Nu e, desigur, atâta împotrivire, pe cât e vorba despre smerenie.  În SEP 2, Ghedeon spune: Iată, ceata mea de o mie este cea mai şubredă (din tribul) lui Manase… „Înainte de instaurarea monarhiei, fiecare trib îşi organiza singur mobilizarea trupelor şi fiecare clan trebuia să furnizeze un contingent numit mie, indiferent de efectiv”[8].

16: Iar Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine şi-l vei bate pe Madian ca pe un om”.

 În cele ce ni le porunceşte Dumnezeu trebuie să ştim că ne va şi sprijini, cu puterea Sa, pentru a izbândi: „Noi să aruncăm neputinţa noastră înaintea Celui ce poate să facă cu mult mai mult decât cele ce le cerem, sau le gândim noi (Efeseni 3, 20), până ce va zdrobi taberele (vrăjmaşilor) înaintea noastră. Căci El nu va lăsa pe Madiam şi pe Amalic şi pe fiii răsăriturilor să nimicească rodurile noastre. Să aşteptăm ajutorul Stăpânului nostru Dumnezeu, Căci e mai puternic decât ei. Şi ne vom mântui”[9].

17: Şi i-a zis Ghedeon: „Dac-am aflat milă în ochii tăi şi dacă vei face astăzi pentru mine tot ceea ce mi-ai spus,

18: să nu pleci de aici până când eu mă voi întoarce la tine şi voi aduce jertfă şi voi jertfi în faţa ta”.  Iar acela i-a zis: „Eu sunt; voi rămâne până cânt te vei întoarce”.

Eu sunt: formulă prin care Dumnezeu Se defineşte pe Sine (vezi Ieşirea 3, 14: Eu sunt Cel ce este)”[10].

19: Şi Ghedeon s-a dus şi a pregătit un ied dintre capre, iar dintr-o efă de făină a făcut azime; carnea a pus-o în coş, iar zeama a turnat-o într-o oală, şi i le-a adus sub stejar şi s-a apropiat.

20: Iar îngerul Domnului i-a zis: „Ia carnea şi azimele şi pune-le pe piatră, iar zeama toarn-o deasupra”.  Iar el a făcut aşa.

21: Iar îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână şi a atins carnea şi azimele; şi foc a ieşit din piatră şi a mistuit carnea şi azimele. Şi îngerul Domnului s-a dus de sub ochii lui.

22: Şi a văzut Ghedeon că acela fusese îngerul Domnului; şi a zis Ghedeon: „Vai, vai, Doamne al meu, Doamne!, că l-am văzut pe îngerul Domnului faţă către faţă!” 

23: Şi i-a zis Domnul: „Pace ţie!; nu te teme, nu vei muri!” 

24: Şi Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar şi l-a numit Pacea Domnului; el se află până azi în Ofra lui Abiezer.

„Credinţa era că un om nu-L poate vedea pe Dumnezeu fără să moară din această pricină (Ieşirea 20, 19; mai explicit: Ieşirea 33, 20)”[11].

25: Şi a fost că în noaptea aceea i-a zis Domnul: „Ia un tăuraş din cireada tatălui tău şi un taur de şapte ani; şi vei dărâma jertfelnicul lui Baal, care e al tatălui tău, şi vei tăia tufişul de lângă el.

„În cultul lui Baal, tufişurile erau locuri sacre unde se petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice”[12]. În plus, e o apariţie aici a numărului 7 (taurul de şapte ani): o jertfă închipuind sfinţenia şi perfecţiunea poate curăţi locul întinat de slujirea la idoli.

26: Şi-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tău, un jertfelnic pe vârful muntelui Maoz, în bună rânduială, şi vei lua taurul cel de al doilea şi-l vei aduce ardere-de-tot cu lemnele tufişului pe care-l vei tăia”. 

27: Şi a luat Ghedeon zece bărbaţi dintre slujitorii săi şi a făcut aşa cum i-a spus Domnul; dar s-a temut s-o facă ziua, de teama casei tatălui său şi a oamenilor cetăţii, şi a făcut-o noaptea.

28: Iar oamenii cetăţii s-au sculat a doua zi dis-de-dimineaţă; şi, iată, jertfelnicul lui Baal era dărâmat, iar tufişul de alături tăiat; şi au văzut taurul cel de al doilea adus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit.

29: Şi au zis unul către altul: „Cine a făcut lucrul acesta?”  Şi au cercetat şi au întrebat şi au aflat că Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut lucrul acesta.

30: Iar oamenii cetăţii au zis către Ioaş: „Scoate-l afară pe fiul tău!: să moară, de vreme ce a dărâmat jertfelnicul lui Baal şi a tăiat tufişul de lângă el!” 

31: Dar Ioaş a zis către oamenii ce se ridicaseră asupră-i: „Voi vreţi acum să-l răzbunaţi pe Baal? Oare voi îl veţi mântui? Oricine îi va lua partea, acela să moară-n dimineaţa asta! Dacă el este dumnezeu, să se apere singur pe sine că i-a dărâmat cineva jertfelnicul!” 

32: Şi-n ziua aceea l-au numit [pe Ghedeon] Ierubaal, zicând: „Să se apere Baal de el însuşi, că i s-a dărâmat jertfelnicul!”

„Conform unor etimologii populare, Ierubaal ar însemna: Baal să se apere sau: Baal să se preamărească[13].  De observat că Ioaş, căruia îi aparţinuse jertfelnicul idolatru, nu dezaprobă fapta fiului său; nu neagă nici dumnezeirea lui Baal, dar pune condiţia ca acela să şi-o manifeste, dacă o are cu adevărat. Conflictul pare să se fi stins în curând, căci îndată îl aflăm pe Ghedeon în fruntea oştirii israelite.  „Replica lui Ioaş are drept scop atât să-şi salveze fiul făcându-l să depindă de judecata directă a zeului Baal, fără intervenţie umană, cât şi să pregătească apariţia numelui care avea să devină ulterior apelativul războinic al lui Ghedeon”[14].  „Surprinzătoare este confuzia care se făcea, în vremea judecătorilor, între Iahve şi Baal. Se întâlnesc nume compuse cu baal chiar în familii reputate pentru credinţa lor iahvistă. Ghedeob se numeşte şi el Ierubbaal , Baal luptă. Ceea ce presupune că cuvântul baal, Domnul, era înţeles ca un epitet al lui Iahve, sau că Baal era venerat alături de Iahve”[15].

33: Atunci toţi Madianiţii şi Amaleciţii şi fiii răsăritului s-au adunat laolaltă şi şi-au pus tabăra în valea Izreel.

34: Iar Duhul lui Dumnezeu l-a îmbrăcat pe Ghedeon; el a trâmbiţat din corn, iar Abiezer i-a venit într-ajutor.

35: Şi a trimis vestitori la tot [tribul lui] Manase şi la Aşer şi la Zabulon şi la Neftali; şi a ieşit în întâmpinarea lor.

Valea Izreel (= Dumnezeu seamănă), mai cunoscută sub denumirea de Câmpia Ezdrelonului, era o câmpie cu lungimea de 35 km şi lăţimea maximă de 25 km. Prin Abiezer (= tată al ajutorului) înţelegem familia căreia îi aparţinea Ghedeon, ramură a tribului Manase.  „Abiezer înseamnă ajutorul tatălui meu, după Origen. Aşadar, Ghedeon Îl cheamă în ajutor pe Tatăl Cel de Sus (Omilii la Judecători VIII, 3)”[16].

36: Şi a zis Ghedeon către Dumnezeu: „Dacă Tu îl vei mântui pe Israel prin mâna mea, aşa cum ai zis,

37: iată, eu pun un maldăr de lână pe arie; şi dacă roua va fi numai pe maldărul de lână, iar încolo, peste tot locul, uscăciune, atunci voi şti că prin mâna mea îl voi mântui pe Israel, aşa cum ai spus”. 

„Ghedeon cere de la Dumnezeu un semn (ca şi în v. 17) că a fost ales să elibereze Israelul (după cum şi Moise a cerut, cf. Ieşirea 4, 1-7)”[17].

38: Şi a făcut aşa. Şi s-a sculat Ghedeon dis-de-dimineaţă şi a stors lâna, iar roua a curs din lână: un blid plin cu apă.

39: Şi a zis Ghedeon către Dumnezeu: „Să nu se aprindă mânia Ta asupră-mi dacă voi mai grăi încă o dată; voi mai face încă o încercare cu lâna: să fie uscăciune numai pe lână, iar peste tot locul să fie rouă!” 

40: Şi aşa a făcut Dumnezeu în noaptea aceea: uscăciunea a fost numai pe lână, iar peste tot locul a fost rouă.

Roua de pe lână. Episodul îndoitei consultări a lui Dumnezeu a ocupat un loc important în tradiţia patristică. Origen a interpretat episodul alegoric, referindu-se şi la predecesorii care l-au interpretat în acelaşi fel (Probabil Irineu, Adversus haereses III, 17.3): lâna ar fi, simbolic, Israel care s-a îmbibat mai întâi de har, dar apoi l-a pierdut; pământul ar reprezenta neamurile păgâne care au dobândit bunurile spirituale de care nu avuseseră parte până atunci. (În tradiţia imnografică răsăriteană, lâna înrourată este Fecioara Maria în pântecele căreia S-a întrupat Hristos). Ghedeon dă dovadă de prudenţă şi discernământ. El ştie că demonii pot lua chipul îngerilor pentru a-i duce pe credincioşi în eroare. De aceea foloseşte un test atât de subtil (Omilii la Judecători VIII, 4-5). Theodoret (al Cirului) (Quaestiones in Iudices 15) reia această interpretare, devenită tradiţională în scrierile creştine. (Iosif Flaviu) (Antichităţi iudaice V, 215) a trecut sub tăcere acest episod pentru că felul neobişnuit în care Ghedeon Îl consultă pe Domnul putea dăuna reputaţiei eroului”[18].

„Simbolismul legat de rouă este, în general, apropiat de cel al ploii, dar influenţa lui ţine de o organizare mai subtilă. Expresie a binecuvântării cereşti, ea reprezintă în mod esenţial graţia care însufleţeşte[19].

În primul caz, când ploaia cade pe lână iar pământul rămâne uscat, e închipuită întruparea Domnului: „Ploaia de pe lână […] preînchipuie pe Fecioara şi Născătoarea de Dumnezeu”[20].  Venirea Mântuitorului în lume e discretă, ca o ploaie pe lână care nu face zgomot, iar Fecioara primeşte în sine  Cuvântul ca pe o rouă venită din cer. Pământul rămâne uscat, căci încă nu a început activitatea publică a Domnului.  În al doilea caz, când pământul primeşte roua iar lâna rămâne uscată, se arată propovăduirea credinţei la neamuri, în tot pământul, în vreme ce Iudeii (sau mare parte dintre ei) Îl resping pe Hristos: „Lâna care a rămas uscată de rouă închipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de apă închipuia Botezul: aceea a rămas uscată ca şi cetatea închipuită, acesta s-a umplut ca şi scăldătoarea simbolizată”[21].  


[1] SEP 2, pp. 144-145

[2] IIR, p. 207

[3] BBVA, p. 280

[4] SEP 2, p. 146

[5] BBVA, p. 280

[6] BBVA, p. 280

[7] BBVA, p. 280

[8] SEP 2, p. 147

[9] Sf. Varsanufie, Scrisori duhovniceşti, 167

[10] BBVA, p. 281

[11] BBVA, p. 281

[12] BBVA, p. 281

[13] BBVA, p. 281

[14] SEP 2, p. 149

[15] Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, p. 186

[16] SEP 2, p. 150

[17] IIR, p. 207

[18] SEP 2, p. 150

[19] DS III, p. 174

[20] Sf. Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclaştilor, III, 22

[21] Sf. Efrem Sirul, Imnele Arătării, VII, 14

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s