Comentarii la Judecători – 12

Posted: 24/01/2009 in Judecătorii
Etichete:, ,

CAPITOLUL 12 – Înfrângerea Efraimiţilor; moartea lui Ieftae; trei judecători mărunţi.

 

1: Dar bărbaţii lui Efraim s-au adunat şi au venit la Ţefon şi i-au zis lui Ieftae: „De ce te-ai dus tu să te lupţi cu fiii lui Amon fără să ne fi chemat şi pe noi să mergem cu tine?: Cu foc îţi vom arde casa, grămadă peste tine!”.

Ţefon (= nord): cetate pe valea Iordanului, în teritoriul lui Gad, la nord de Sucot, menţionat şi în Numeri 26, 15.  Efraimiţii aduc lui Ieftae acelaşi reproş ca, odinioară, lui Ghedeon (8, 1), dar acum recurg şi la ameninţări.

2: Iar Ieftae le-a zis: „Eu eram războinic, eu şi poporul meu, iar fiii lui Amon mă umileau de moarte; atunci v-am strigat, dar voi nu m-aţi scăpat din mâinile lor.

3: Atunci, văzând eu că voi nu-mi sunteţi de nici un ajutor, mi-am pus sufletul în mână şi mi-am croit drum până la fiii lui Amon, iar Domnul mi i-a dat în mână. De ce oare v-aţi ridicat voi astăzi împotriva mea, să vă războiţi cu mine?” 

4: Şi i-a adunat Ieftae pe toţi bărbaţii galaadiţi ca să se bată cu Efraim; şi i-au bătut bărbaţii Galaadului pe Efraimiţi, fiindcă aceştia le ziseseră: „Voi sunteţi nişte fugari din Efraim: Galaadul se află între Efraim şi Manase…”.

Dacă autorul biblic n-a zis-o până acum, se arată că, în trecut, Efraimiţii au refuzat ajutorul solicitat de Ieftae, ei părând doritori să participe la bătălii abia după ce acestea s-au încheiat cu biruinţă. Spre deosebire de Ghedeon, însă, Ieftae nu va lăsa nesancţionată insolenţa lor.

5: Şi Galaadiţii au pus mâna pe vadul Iordanului înaintea Efraimiţilor. Iar fugarii dintre Efraimiţi le ziceau: „Lăsaţi-ne să trecem!”  Iar oamenii Galaadului ziceau: „Eşti cumva Efraimit?”  Iar acela zicea: „Nu!” 

6: Atunci ei îi ziceau: „Zi: Şibbolet!”  Dar acela nu putea să-l rostească întocmai, iar ei îl luau şi-l ucideau acolo, la vadul Iordanului. La acea vreme au căzut din Efraim patruzeci şi două de mii.

            „Textul Masoretic: Acela zicea: Sibbolet (se vede că Efraimiţii, asemenea grecilor, nu-l puteau pronunţa pe Ş). Şibbolet înseamnă spic[1].  Indiciu care ar duce la concluzia că Efraimiţii au primit o puternică infuzie de sânge străin, de vreme ce pentru Israeliţi nu constituia o problemă pronunţia lui Ş. Dată fiind amplasarea centrală a tribului Efraim, aceştia se vor fi corcit cu băştinaşii canaaniţi. Acestea, însă, sunt simple ipoteze, de vreme ce nu cunoaştem în amănunt deplasările umane din acea perioadă.

            „Dar cei din seminţia lui Efraim l-au ameninţat cu războiul fiindcă nu i-a luat ca părtaşi la expediţia împotriva ammaniţilor[2], ci şi-a păstrat doar pentru el prada şi faima faptelor eroice. Iephtes le-a răspuns că nu le era străin faptul că rudele lor de sânge erau pândite de război şi n-au venit când au fost chemaţi în ajutor, deşi s-ar fi cuvenit să sosească degrabă, fără să fie rugaţi, la aflarea ştirii. Apoi le-a cerut să cumpănească la nedreptatea faptei lor, fiindcă îşi atacau propriile rude, ei, care nu îndrăzniseră să lupte cu vrăjmaşii. I-a mai ameninţat că îi va pedepsi pe efraimiţi cu asprime, prin voinţa Domnului, dacă nu vor dovedi înţelepciune. Fiindcă ei nu s-au lăsat înduplecaţi prin vorbe, ci şi-au strâns trupele ca să-l întâmpine, el şi-a chemat oastea din Galaad şi le-a pricinuit o grea înfrângere. După aceea i-a urmărit pe fugari şi, ocupând vadurile Iordanului, a ucis patruzeci şi două de mii dintre ei”[3].

7: Ieftae i-a fost judecător lui Israel vreme de şase ani. Şi a murit Ieftae Galaaditul şi a fost îngropat în Galaad, cetatea sa.

Din nou, nu credem că s-a recurs la o rotunjire a numărului anilor lui Ieftae ca judecător, poate şi din pricina scurtimii acesteia.

8: După el, cel care l-a cârmuit pe Israel ca judecător a fost Ibţan din Betleem.

9: Acestuia i s-au născut treizeci de băieţi şi treizeci de fete; pe acestea le-a dat la casele lor, iar pentru băieţi a adus din afară treizeci de fete. El i-a fost judecător lui Israel vreme de şapte ani.

10: Şi a murit Ibţan şi a fost îngropat în Betleem.

Ibţan (= strălucitor) a fost al nouălea judecător. Era originar din şi a fost îngropat în Betleem (= casa pâinii), oraş din teritoriul lui Zabulon, deşi Iosif Flaviu (Antichităţi V, 271) îl mută în Iuda.

11: Iar după el a fost în Israel judecător Elon din Zabulon, vreme de zece ani.

12: Şi a murit Elon Zabuloneanul şi a fost îngropat în Aialon, în ţinutul lui Zabulon.

Elon (=stejar) a fost al zecelea judecător, îngropat în Aialon (= ţinutul cerbilor).

13: După el a fost în Israel judecător Abdon, fiul lui Hilel Piratonitul.

14: Acesta a avut patruzeci de fii şi treizeci de nepoţi, care călăreau pe şaptezeci de cai tineri. I-a fost judecător lui Israel vreme de opt ani.

15: Şi a murit Abdon, fiul lui Hilel Piratonitul, şi a fost îngropat în Piraton, în ţinutul lui Efraim, pe muntele lui Amalec.

Abdon (= supus), fiul lui Hilel (= strălucitor), a fost al unsprezecelea judecător. El a fost îngropat în Piraton (= princiar; vârf), cetate din muntele Amaleciţilor, în Efraim. Caii tineri  amintiţi aici (ca şi aceia de la 10, 4) erau, mai degrabă, măgăruşi, câtă vreme evreii încă nu se foloseau de cai. Oricum, călărirea măgăruşilor arăta o demnitate înaltă în vechiul Orient.

            Cu acest grup de judecători (Ieftae, Ibţan, Elon şi Abdon) se încheie cea de a şasea izbăvire a poporului de sub stăpânirile celor de alt neam.


[1] BBVA, p. 289

[2] Amoniţilor.

[3] Iosif Flaviu, Antichităţi iudaice, V, 7, 11

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s