Comentarii la Deuteronom – 27

Posted: 19/01/2009 in Deuteronom
Etichete:, ,

CAPITOLUL 27 – Scrierea Legii pe pietre; cele douăsprezece blesteme asupra celor ce o calcă.

1: Moise şi bătrânii lui Israel i-au poruncit poporului zicând: „Să păziţi toate poruncile acestea pe care vi le poruncesc eu astăzi.

„Acesta e singurul loc în care bătrânii lui Israel îi sunt asociaţi lui Moise în rostirea poruncilor. În cele ce urmează se reia alternanţa dintre pluralul şi singularul verbelor”[1].

2: Şi va fi că-n ziua când veţi trece Iordanul în ţa­ra pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă ţie, îţi vei aşeza pietre mari şi le vei vărui cu var;

3: şi pe pietrele acestea să scrii toate cuvintele acestei Legi, atunci când vei trece Ior­da­nul ca să intri în ţara pe care Domnul, Dumnezeul pă­rin­ţi­lor tăi, ţi-o dă, ţară-n care curge miere şi lapte, aşa cum a grăit Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi.

4: După ce veţi fi tre­cut Iordanul, să puneţi pietrele acestea, pe care vi le po­run­cesc eu astăzi, pe muntele Ebal şi să le văruiţi cu var.

5: Să-I zi­deşti acolo jertfelnic Domnului, Dumnezeului tău, jert­fel­nic făcut din pietre; deasupra lor să nu pui fier.

„A nu pune fier: a lăsa totul în stare naturală, fără in­tervenţia forjei şi ciocanului”[2]. Altarul acesta era menit să funcţioneze până la construirea sanctuarului central. Pe mun­tele Ebal (= pleşuv) urmau să fie înălţate două pietre cu­prinzând cuvintele Legii. Muntele era situat la nord de Si­chem şi la vest de Samaria, separat de muntele Garizim prin­tr-o vale foarte strâmtă.

6: Din pietre întregi să-I zideşti jertfelnic Dom­nu­lui, Dumnezeului tău, şi arderi-de-tot să-I aduci pe el Dom­nului, Dumnezeului tău.

7: Să jertfeşti acolo şi jertfă de mân­tuire; şi să mănânci şi să te saturi şi să te veseleşti în faţa Domnului, Dumnezeului tău.

8: Pe pietre să scrii toată Legea aceasta, în scriere foarte lămurită”.

„Pietrele mari şi puse pe înălţime sunt chipul cetei Apostolilor noştri, care sunt mari şi înalţi şi văzuţi de mulţi pentru adevărul făcut cunoscut de ei. Iar cât priveşte virtutea şi vieţuirea lor în Hristos plină de laudă, nimeni nu e pe mă­sura lor. Căci în înălţimea lor întrec pe toţi cei asemenea no­uă şi sunt mult deasupra lor. […] Mari sunt deci pietrele şi ca într-un munte aşezate. Căci strălucirea slavei şi vestea mă­ririi lor îi face să apară la mare înălţime şi ca într-un mun­­te. Dar cine sunt cei ce ridică pietrele? Iudeii care trec Ior­­danul. Cei ce cred în Hristos cel sfânt şi se îmbogăţesc cu ha­rul Sfântului Botez. Aceştia au ridicat peste ei ca în­vă­ţă­tori şi călăuze tainice pe ucenicii Mântuitorului nostru, pie­trele cu adevărat sfinte şi alese […]. Iar pietre văruite sunt, pentru că au înscrisă în ei legea în mod foarte clar. Pentru că în Sfinţii Apostoli vom afla înţelesurile legii înscrise alb şi deschis, neumbrite mai departe de literă, nici având pusă peste ele o umbră întunecoasă, ci luminoase şi curate. Căci învăţătura sfinţilor (Apostoli) e duhovnicească. Ei grăiesc în chip luminat cele ale legii. Aceasta socotesc că înseamnă a fi legea înscrisă foarte clar pe pietrele văruite. După ridicarea pietrelor, în care era înscrisă legea, a spus că trebuie zidit jertfelnicul din alte pietre întregi, adică netăiate şi nerănite de străpungerea fierului. Şi ce înţeles are aceasta? Piatra cea din capul unghiului este Hristos, care s-a pus la temelia Si­o­nului (I Petru 2,6). Căci pentru El suntem aşezaţi, avându-L ca pe o temelie sigură şi neclintită. Şi noi ca nişte pietre vii suntem zidiţi casă duhovnicească, spre templu sfânt, spre lo­caş al lui Dumnezeu în Duh (I Petru 2,5). Dar suntem nu mai puţin ca un altar (jertfelnic), ridicaţi împreună într-o uni­re duhovnicească, ce înălţăm buna mireasmă a credinţei în Hristos, aducând prin El lui Dumnezeu şi Tatăl, ca pe nişte tămâie prea bine mirositoare, lauda ce se ridică din vir­tuţile noastre. […] Deci şi noi suntem pietre, deşi rămânem întregi şi nerăniţi. Căci cei ce Îl înalţă pe El, cum am spus, întru miros de bună mireasmă, îşi sfinţesc întreaga lor cu­ge­tare, nelăsându-se împărţiţi spre cele din lume, nici purtând mai departe rănile de pe urma păcatului întinat şi urât, ci precum este Hristos neîmpărţit, aşa suntem şi noi şi ne ară­tăm având un singur mod de purtare şi simţire adevărată. Căci ne dăruim numai lui Dumnezeu, refuzând pornirea de a ne împărţi spre cele ale trupului şi ale lumii. […] Dar să mă­­nânci şi să te saturi, zice, acolo, şi să te veseleşti înaintea Domnului Dumnezeului tău. Căci celor ajunşi la atâta slavă, încât să poată răspândi pe Hristos ca bună mireasmă, le este foarte potrivit să se sature de sfinţita şi dumnezeiasca hrană şi să se veselească spiritual în faţa lui Dumnezeu. Se de­să­vâr­şesc şi prin aceasta credincioşii care se folosesc în Bi­se­rică de binecuvântările tainice (de Euharistie) în Domnul nos­tru Iisus Hristos”[3].

9: Moise, împreună cu preoţii, leviţii, a grăit că­tre tot Israelul zicând:

„Taci şi-ascultă, Israele: în ziua a­ceas­ta ai devenit popor Domnului, Dumnezeului tău.

10: As­cul­tă glasul Domnului, Dumnezeului tău, şi plineşte toate po­run­cile şi hotărârile Lui, câte ţi le poruncesc eu astăzi”.

11: În zi­ua aceea i-a poruncit Moise poporului, zicând:

12: „După ce veţi fi trecut Iordanul, următorii vor sta pe muntele Garizim, ca să binecuvinteze poporul: Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Io­sif şi Veniamin;

13: iar Ruben, Gad, Aşer, Zabulon, Dan şi Nef­­tali vor sta pe muntele Ebal ca să blesteme.

Cele 12 seminţii, în fapt, vor citi, reamintindu-le, bi­ne­cuvântările şi blestemele, nu ei vor binecuvânta ori bles­tema. Binecuvântările se vor citi de pe Muntele Garizim (= locuri pustii), învecinat cu Ebalul. Tribul Iosif înlocuieşte aici pe Efraim şi Manase, iar Levi revine între fraţii săi, pă­răsind oarecum statutul de seminţie aparte, spre a se plini nu­­mărul de 12 triburi. „Împărţirea în două a căpeteniilor de triburi este interpretată alegoric de Philon (Fuga 73-74): cei mai buni (cuprinzând tribul regal şi cel sacerdotal[4]) sunt aleşi pentru a binecuvânta, ceilalţi şase (cei doi fii ai Liei şi cei patru copii născuţi din slujnice) sunt instrumente ale mâniei divine. Origen (Hom. Ies. IX, 6-7) dă o explicaţie spirituală, opunându-i pe cei care acţionează din dorinţa de a fi binecuvântaţi celor care se tem de blestem”[5].

Urmează 12 blesteme, întărite de po­por prin formula Amin (= aşa să fie!):

14: Şi începând leviţii, vor zice cu glas mare către tot Israelul:

15: Blestemat să fie omul care va face chip cio­plit sau turnat – urâciune înaintea Domnului, lucru de mână de meşter – şi-l va pune-n loc ascuns! Şi, răspunzând întregul popor, va zice: Amin!

La Facerea 35, 4 Iacov ia dumnezeii cei străini, pe care i-a ascuns sub stejarul de lângă Sichem, şi pierduţi i-a făcut până-n ziua de astăzi. Să se refere cuvintele de mai sus şi la patriarh? 

„De fapt, nu este acelaşi lucru a ascunde ceva în pă­mânt pentru totdeauna, şi a-l ţine în ascunziş. Căci ceea ce a fost ascuns în pământ şi nu se mai arată vederii se şterge cu vremea din amintire. Dar ceea ce e ţinut în ascunziş nu e cu­noscut de cei dinafară, însă e văzut necontenit de cel ce l-a pus acolo. Acesta îl are mereu în amintire ca pe un chip cio­plit pe care îl poartă în ascuns. Căci tot gândul urât, care ia formă în cugetare, este o sculptură ascunsă. De aceea este ru­şine a scoate la arătare asemenea gânduri, dar e primejdios şi de-a ţine în ascuns un chip cioplit, precum şi mai pri­mej­dios este de-a căuta formele dispărute, cugetarea înclinând cu uşurinţă spre patima izgonită şi împlântând în pământ bron­zul idolului. Căci deprinderea virtuţii este de aşa fel că se cumpăneşte cu uşurinţă şi într-o parte şi într-alta, aple­cându-se, dacă nu se poartă de grijă, spre cele potrivnice”[6].

16: Blestemat să fie cel ce nu cinsteşte pe tatăl său şi pe mama sa! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

17: Bles­te­mat să fie cel ce mută hotarul aproapelui! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

18: Blestemat să fie cel care-l face pe orb să ră­tăcească-n cale! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

19: Blestemat să fie cel ce strâmbă judecata străinului şi pe a orfanului şi pe a văduvei!  Şi-ntregul popor va zice: Amin!

20: Blestemat să fie cel ce se culcă cu femeia tatălui său, pentru că a ridicat acoperământul tatălui său! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

21: Blestemat să fie cel ce se culcă cu orice fel de dobitoc! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

22: Blestemat să fie cel ce se culcă cu sora lui dinspre tată sau cu cea dinspre mamă! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

            „Este vorba de sora după tată sau după mamă, având deci numai un părinte comun cu cel blestemat”[7]. La fel, prin femeia tatălui nu e înţeleasă mama celui în cauză, ci o altă soţie sau ţiitoare. Se pare că relaţiile trupeşti cu mama ori sora bună erau de neconceput, ori poate că se evita până şi rostirea lor.

23: Blestemat să fie cel ce se culcă cu soacra sa! Şi-ntregul popor va zice: Amin! Blestemat să fie cel ce se culcă cu sora femeii sale! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

24: Blestemat să fie cel care-l loveşte cu vicleşug pe aproapele său! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

25: Blestemat să fie cel ce primeşte daruri ca să ucidă suflet din sânge nevinovat! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

26: Blestemat să fie tot omul care nu va fi statornic în toate cuvintele Legii acesteia, ca să le plinească! Şi-ntregul popor va zice: Amin!

Cei daţi blestemului sunt, în cele mai multe cazuri, să­vâr­şitorii de păcate strigătoare la cer. Desigur, în capul listei se află idolatria. Blestemele vizează pe autorii rămaşi ne­cu­nos­cuţi şi are darul de a face să fie scoşi la iveală, după care vor suporta pedeapsa prescrisă de Lege. Dar, cum vom ve­dea în capitolul următor, şi asupra celor ce ar rămâne ne­sanc­ţio­naţi de lege sunt invocate pedepse divine, mai eficiente.


[1] BBVA, p. 231

[2] BBVA, p. 231

[3] Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la A doua Lege, IV

[4] Iuda, respectiv, Levi.

[5] SEP 1, p. 594

[6] Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, 38

[7] DEUT, p. 237

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s